Târgu Mureş : Stiri din Tg Mures

Târgu Mureş


Târgu Mureş, mai demult Mureş-Oşorhei, Oşorheiu, Târgul Mureşului, (în maghiară Marosvásárhely, Székelyvásárhely, Vásárhely, Újszékelyvásár, Újvásár , în dialectul săsesc Nai Mark, Nai Muark, germană Neumarkt, Neumarkt am Mieresch, Marktstadt, latină Novum Forum Siculorum) este municipiu reşedinţă de judeţ şi cel mai mare oraş al judeţului Mureş, Transilvania, România.

Situat în zona central-nordică a României, pe ambele maluri ale cursului superior al râului Mureş, oraşul are ca delimitare geografică râul Mureş şi dealul Corneşti. Târgu Mureşul se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureş, Cristeşti, Livezeni, Sântana de Mureş şi Sâncraiu de Mureş.

Pentru detalii, vezi articolul Istoria Târgu Mureşuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Săpăturile efectuate de arheologul Ştefan Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al oraşului Târgu Mureş a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinţe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene şi de bronz, mici statuiete de pământ datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Sapaturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz şi a fierului; s-au descoperit şi vestigii aparţinând culturii Criş cea mai veche cultură neolitică din România.

Târgu Mureş în 1735

Descoperirile arheologice de la Cristeşti, Cetatea de la Moreşti, Cipău, Sântana de Mureş atestă continuitatea populaţiei băştinaţe şi după retragerea Aureliană. Cetatea de la Moreşti de lângă Târgu Mureş confirmă existenţa unor forme de organizare administrativă în momentul invaziei triburilor migratoare.

În 13321370 Târgu Mureş figurează într-un registru de dijmă ale Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodată oraşul poate fi găsit în istoriografie sub denumirea ungurescă Szekelyvasarhely sau Vasarhely .

În 1616 Tamas Borsos, primarul oraşului, primeşte de la Gabriel Bethlen, principele Ardealului, dreptul de municipiu pentru oraş şi totodată se fixează şi numele unguresc de Marosvasarhely.

Târgu Mureş în 1911

În 1709 izbucneşte o epidemie de holeră care pustieşte oraşul Târgu Mureş şi împrejurimile din judeţul Mureş.

În anul 1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost mutat de la Mediaş la Târgu Mureş. Din 1826 instituţia a funcţionat pe str. Bolyai la nr. 30, în actualul sediu al Curţii de Apel Târgu Mureş.

În 1786 se înfiinţează prima tipografie din Târgu Mureş. În această perioadă mişcarea culturală şi literară iluministă care a condus la apariţia Şcolii Ardelene, avându-i ca reprezentanţi pe Gheorghe Şincai, Petru Maior, au avut contribuţii la dovedirea continuităţii populaţiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învăţământului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor, secuilor şi saşilor şi pentru desfiinţarea iobăgiei. Tot în această perioadă se remarcă Farkas Bolyai ca profesor la colegiul reformat şi fiul său, Janos Bolyai, creator al geometriei neeuclidiene. Astăzi numele lor este purtat de o stradă şi de un liceu din oraş.

Clopotniţa Mănăstirii Franciscane din 1820

Anul 1848 găseşte oraşul Târgu Mureş cuprins de idei revoluţionare. Avram Iancu şi Alexandru Papiu Ilarian formulează ideile Adunării de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioadă, scrie o petiţie în care afirmă: „să fie înscăunată dreptatea şi egalitatea, să fie asigurată existenţa naţională şi folosirea dulcii dulcii limbi materne pentru toate naţiunile ce locuiesc în Ardeal şi Ungaria, să se desfiinţeze robotele fără nici o despăgubire ….”. În Târgu Mureş, în casa lui Avram Iancu, (strada astăzi îi poartă numele) au prins contur ideile care se regăsesc în programul Adunării de la Blaj.

Statuia lui Avram Iancu

În 1866 Mihai Eminescu poposeşte în Târgu Mureş. Poetul se odihneşte la Calul Bălan din strada Călăraşi 13, ulterior a fost amplasată o placă comemorativă care să amintescă de trecerea poetului prin oraş.

Oraşul a fost cunoscut până în perioada interbelică sub denumirea de Murăş-Oşorhei. Atât Avram Iancu, cât şi ceilalţi fruntaşi români care au studiat sau au activat în oraşul de pe Mureş foloseau cu consecvenţă numele de Oşorhei, derivat din cuvântul maghiar “vásárhely” (a se pronunţa “vaşarhei”), ceea ce înseamnă “târg”. Denumirea de Târgu Mureş a fost adaptată în timpul administraţiei interbelice.

Pentru detalii, vezi articolul Revoluţia română din 1989vezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Sfârşitul anul 1989 găseşte oraşul cuprins de febra dorinţei de schimbare. Regimul comunist, ca şi în celelalte oraşe ale ţării, este privit cu ostilitate, astfel că atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timişoara s-a făcut auzit în toată ţara, mureşenii şi-au adus şi ei contribuţia la demolarea vechilor structuri. Morţii din acele zile tulburi ale începutului democraţiei din România, stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.

La mitingul desfăşurat în 21 decembrie 1989, în piaţa centrală a oraşului au participat câteva mii de persoane. A fost organizată o tribună populară, la care diferiţi revoluţionari şi-au exprimat nemulţumirile faţă de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată şi revoluţionari, urmate de schimbului de focuri, mai mulţi oameni fiind răniţi, iar unii decedaţi. Adrian Hidoş, Pajka Karoly, Ilie Muntean, Bodoni Sandor, Tamasi Erno, din rândul revoluţionarilor, Adrian Mare, Puczi Andrei Liviu şi Takacs Szilard, din rândul militarilor, au decedat.[2]

În martie 1990, pe fondul tensiunilor interetnice a avut loc în Târgu Mureş unul din cele mai violente conflicte sociale de după 1990, din România.

Pentru detalii, vezi articolul Conflictul interetnic de la Târgu Mureşvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date şi pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mureş este declarat Oraş-martir.

[modifică] Populaţie

Spre sfârşitul secolului al XIX oraşul cunoaşte o dezvoltare urbanistică, însoţită de o creştere a populaţiei, ca urmare a dezvoltării industriale, construindu-se primele fabrici din oraş, dar şi ca rezultat al conectării municipiului la reţeaua feroviară a României. În prima jumătate a secolului XX se remarcă o creştere a activităţiilor economico-culturale fapt care produce o nouă creştere a populaţiei oraşului. Astfel de la 38.517 locuitori în anul 1930, oraşul ajunge să numere în anul 1948, 47043 locuitori. În perioada socialistă datorită politicii de industrializare şi urbanizare, concretizată şi prin construirea unor noi ansambluri rezidenţiale, oraşul cunoaşte o creştere semnificatică a populaţiei, intrând în categoria marilor oraşe ale României, ajungând în anii ’70 să depăşească 100.000 locuitori.

Deşi prognozele din perioada socialistă anticipau pentru anii ’80-’90 o creştere explozivă a numărului locuitorilor (peste 140 mii locuitori pentru 1980, în anul 1990 peste 200 mii, 260 mii în anul 2000),[3] realitatea istorică şi socială a invalidat aceste cifre. Conform recensământului din 1992 oraşul avea 164.445, iar conform celui din 2002 populaţia stabilă a oraşului era de 149.577 locuitori.

Evoluţia populaţiei:

[modifică] Structura confesională

Recensământul din 1992 După religie au fost înregistraţi 69 700 ortodocşi, 24 923 romano-catolici, 54 443 reformaţi, 4 931 greco-catolici, 4 546 unitarieni, 480 evanghelişti, 355 baptişti, 900 penticostali, 1 053 adventişti, 2 132 alte religii, 992 atei.

Recensământul din 2002 În funcţie de religie există 69 726 (46,62%) ortodocşi, 44 849 (29,98%) reformaţi, 20 156 (13,48%) romano-catolici, 4 051 (2,71%) greco-catolici, 3 891 (2,60%) unitarieni, 6 904 (4,6%) din alte religii

[modifică] Structura etnică

Recensamantul din 1992: După etnie locuitorii se împart în 84 492 maghiari, 76742 români, 558 germani, 3 259 ţigani, 156 evrei, 128 alte etnii.

Recensământul din 2002: Structura pe etnii este următoarea: din totalul de 150041 locuitori ai municipiului sunt 75533 români, 70108 maghiari, 3660 ţigani, 304 germani etc..[4]

Evoluţia structurii etnice începând din 1850

An Total Maghiari Români Germani Evrei Ţigani Alte etnii
1850 7 855 82,6% 6,0% 3,1% 2,6% 3,6% 2,1%
1869 12 678 88,9% 5,2% 3,5% 2,4%
1900 20 229 83,3% 11,6% 3,6% 1,5%
1910 25 517 89,3% 6,7% 2,4% 1,6%
1930 40 058 57,2% 26,7% 1,7% 12,1% 1,1% 1,2%
1966 86 464 70,9% 28,3% 0,6% 0,2%
1977 127 783 63,6% 34,8% 0,6% 0,4% 0,5% 0,1%
1992 164 445 51,4% 46,1% 0,3% 0,1% 2% 0,1%
2002 149 577 46,73% 50,34% 0,2% 2,43% 0,01

[modifică] Geografie

Cartiere din Târgu Mureş

Târgu Mureş este amplasat la intersecţia a trei zone geografice Câmpia Transilvaniei, Valea Mureşului şi Valea Nirajului, la o altitudine de aproximativ 320 m faţă de nivelul mării. Ridicat iniţial pe terasa inferioară de pe stânga râului Mureş, oraşul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupând şi povârnişurile şi dealurile din apropiere. În prezent oraşul se întinde de o parte şi de alta a cursului râului Mureş şi pe dealul Corneşti şi dealul Nirajului.

Suprafaţa totală a oraşului este de 66,96 km² şi are 203,1 km reţea de transporturi auto, 175 km străzi, 236 km reţea canalizare publică, 225 km reţea apă potabilă şi 197 km reţea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în extravilandin. Suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 223,4 ha.

Fondul total de locuinţe este 57.070 împărţite în următoarele cartiere: Tudor Vladimirescu, 1848 (sau Dâmbul Pietros), Aleea Carpaţi, Budai, Zona Centrală, Cornişa, Gara de Sud, Libertăţii, Livezeni, Mureşeni, Substejăriş,Valea Rece.

[modifică] Clima

Pentru mai multe detalii, vezi şi clima judeţului Mureş.

Clima este continentală moderată, iar temperaturile sunt cuprinse între -32,8°C şi +39°C.

Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)*
Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
1901-2000 -4,0° -1,8° 4,0° 9,7° 14,8° 17,7° 19,4° 18,8° 14,6° 9,2° 3,7° -1,3° 8,7°
2005 -2,5° -5,3° 1,6° 9,8° 15,8° 17,6° 20,0° 19,2° 15,7° 9,3° 2,6° -0,5° 8,6°
Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000
Anul 1936 1994 1975 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 1960
Maxima 14,0° 19,0° 27,0° 32,5° 34,4° 35,3° 39,0° 38,5° 38,2° 31,5° 26,5° 18,3°
Anul 1963[5] 1929 1932 1929 1976 1928 1996 1958 1970 1988 1989 1927
Minima -32,8° -32,0° -27,3° -7,5° -1,6° 0,3° 4,6° 2,7° -3,3° -8,4° -19,6° -25,9°

*Anuarul statistic al României 2006

[modifică] Politică

Consiliul Local este compus din 23 consilieri, împărţiţi astfel:

Partid Consilieri Componenţa Consiliului
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 12
Partidul România Mare 4
Alianţa Dreptate şi Adevăr (3 PNL) 3
Partidul Social Democrat 3
Partidul Unităţii Naţunii Române 1

[modifică] Economie

Pentru detalii, vezi articolul Economia Târgu Mureşuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În prezent în Târgu Mureş există peste 8500 de agenţi economici cu capital privat, dar şi câţiva agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat.[6]

[modifică] Ramuri industriale

  • Industria construcţiilor de maşini
  • Industria chimică
  • Industria prelucrării lemnului
  • Industria textilă
  • Industria pielăriei
  • Industria alimentară

[modifică] Transport

Pentru detalii, vezi articolul Transportul în Târgu Mureşvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

[modifică] Cultură

[modifică] Educaţie

Clădirea Universităţii Petru Maior

În municipiu Târgu Mureş funcţionează 102 de unităţi de învăţământ care pot fi împărţite astfel: 41 pentru învăţâmântul preşcolare, 20 pentru învăţământul primar şi gimnazial, 6 licee, 10 grupuri şcolare, 10 şcoli complementare sau de ucenici, 10 postliceale sau de specialitate, şi 4 instituţii de învăţământ superior.

Principalele instituţii de învăţământ liceal ale oraşului sunt: Colegiul „Alexandru Papiu Ilarian”, Colegiul „Unirea”, Liceul Bolyai Farkas, Liceul Pedagogic, Liceul Economic, Liceul de Arta, Electromureş, Colegiul Agricol “Traian Săvulescu”.

Învăţământul superior în Târgu Mureş este reprezentat de instituţii de stat şi de instituţii particulare. Din prima categorie fac parte Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea „Petru Maior”, Universitatea de Artă Teatrală. Din a doua categorie fac parte: Universitatea Dimitrie Cantemir, Universitatea Sapientia, Universitatea Tehnică Gabor Denes.

Cercetarea în domeniul ştiinţelor sociale este efectuată în unul din institutele Academiei Române, Institutul de cercetări socio-umane “Gheorghe Şincai”, înfiinţat 1957. Cercetătorii care activează aici acoperă mai multe domenii ale ştiinţelor sociale, precum: istoria, istoria literaturii şi literatura comparată, psihologia.

Programele de cercetare derulează şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din oraş. Prin temele de cercetare abordate,[7] [8] universitatea încearcă să îşi păstreze un loc de frunte în şcoala românească de medicină[9] Un plus în consolidarea imaginii şcolii de medicină din Târgu Mureş este adus şi de centrul de instruire naţional în medicina de urgenţă, efectuat de SMURD Târgu Mureş.

[modifică] Turism

Clădire din Piaţa Trandafirilor

Pentru detalii, vezi articolul Lista locurilor din Târgu Mureşvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Oraşul Târgu Mureş are o ofertă destul de bogată în ceea ce priveşte activităţile specifice turismului. Alături de activităţi de recreere, populaţia oraşului sau turiştii au la dispoziţie o serie de obiective care pot fi vizite pentru a cunoaşte istoria locurilor şi a populaţiei care trăieşte în acestă zonă.

Deşi în Târgu Mureş nu s-au păstrat clădiri deosebit de vechi, oraşul trecând prin mai multe incendii de-a lungul timpului, vechea urbe reuşeşte să-şi păstreze aerul de oraş medieval, cel puţin în partea centrală oraşului. Aici, o serie de clădiri frumos ornamentate amintesc de vechiul târg din perioada medievală sau de oraşul în plină dezvoltare din perioada interbelică.

Cetatea medievală din Târgu Mureş

Piaţa centrală, piaţa Trandafirilor, renumită datorită trandafirilor care împodobesc piaţa în ultimii zeci de ani, este locul în care se desfăşura „Târgul de pe Mureş” fiind totodată şi punctul central din care oraşul a început să se extindă. În Piaţa Trandafirilor se regăsesc şi principalele simboluri arhitecturale ale oraşului. Palatul Culturii este un astfel de simbol, renumit mai ales datorită Sălii oglinzilor şi a vitraliilor cu care este ornată clădirea.

Alte două clădiri reprezentative pentru municipiu, aflate în apropierea Palatului Culturii, sunt şi Palatul Prefecturii din Târgu Mureş şi Palatul Primăriei. În partea opusă a pieţei Palatul Apollo şi Teatrul Naţional sunt dovada vie a evoluţie oraşului de la târg la centru cultural.

Un alt reper al oraşului şi totodată un punct turistic important este Cetatea medievală. Construită la începutul secolului XVII, având ziduri şi bastioane puternice, bine păstrate până astăzi, cetatea prezintă în incinta acesteia o biserică reformată cu o arhitectaură gotică din secolul XIV-lea. Cetatea este şi locul unde au loc diferite acţiuni cultural-artistice, existând expoziţii de pictură, fotografie. Aceste tipuri de acţiuni au loc mai ales în perioada zilelor Târgu Mureşului, în luna iune a fiecărui an.

Multiculturalismul şi-a lăsat amprenta asupra istoriei oraşului, dar şi asupra arhitecturii oraşului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificfii sunt: Biserica ortodoxă din lemn (secolul XVIII), Catedrala ortodoxă Înălţarea Domnului, Biserica Buna Vestire, Biserica Unitariană, Biserica Catolică, Templul israelit, Biserica Reformată (secolul XV).

Piaţa Teatrului, piaţă adiacentă Pieţei Trandafirilor

O arhitectură aparte poate fi remarcată vizitând o serie de clădiri de o reală însemnătate pentru viaţa culturală a oraşului precum Casa Teleki, Casa Banyai, Casa Kopeczi, Casa cu Arcade, Biblioteca Teleki-Bolyai.

Tradiţia, cultura şi istoria oraşului poate fi cunoscută vizitând muzeele oraşului situate în zona centrală a oraşului: Muzeul de Etnografie şi Arta Populară, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Judeţean Mureş.

Identitatea oraşului este reprezentată prin intermediul monumentelor şi statuilor presărate pe întreg spaţiul Târgu Mureşului. Cele mai semnificative sunt Monumentul Latinităţii, Statuia lui Avram Iancu, statuia primarului Emil Dandea, Monumentul Ostaşul Român, statuia reprezentându-i pe Bolyai Farkas şi Bolyai Janos.

Facilităţile existente pentru petrecerea timpului liber sunt în strânsă legătură cu aşezarea geografică a oraşului. Oraşul fiind amplasat pe cursul râului Mureş a făcut posibilă construirea unui complex de agrement (cunoscut sub denumirea Weekend). În interiorul complexului există mai multe bazine pentru înot şi unul pentru plimbări cu barca, acesta din urmă comunicând direct cu râul Mureş. Tot aici sunt amplasate şi o serie de terenuri sportive care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, volei.

În apropierea complexului se desfăşoară Festivalul Peninsula, unul din cele mai mari festivaluri din România.[10]

Festivităţi cu ocazia zilelor Târgu Mureşului, ediţia 2007

De asemenea oraşul deţine şi o Grădină Zoologică, a doua din ţară, ca întindere şi varietate a speciilor.[11] Grădina a fost înfiinţată în 1960 şi este amplasată într-un parc deosebit, Platoul Corneşti. Construită pe o suprafaţă de circa 20 ha, grădina zoologică are în îngrijire peste 500 de animale, acestea fâcând parte din 120 de specii. Printre animalele care pot fi admirate de cei care trec pragul grădinii se află: urşi, lei, lupi, leoparzi, jaguari, şerpi, crocodili, maimuţe, etc.

Platoul Corneşti este amenajat la o altitudine de 488 m, pe Dealul Corneşti, oferă o perspectivă încântătoare asupra văii superioare a Mureşului. În interiorul parcului există un teatru de vară, un trenuleţ pentru copii cu linie îngustă, un restaurant construit undeva la începutul secolului XX.

În prezent există planuri, aflate într-o stare avansată de proiectare, pentru a realiza o telegondolă, lungă de 1815 m, care să lege complexul de agrement Weekend cu platoul Corneşti. Proiectul este apreciat de edilul oraşului ca fiind deosebit de important pentru municipiul Târgu Mureş, [12] acest proiect ar putea fi unul din elementele care ar permite revigorarea turismului în Târgu Mureş.

[modifică] Personalităţi

Placa comemorativă, amplasată în anul 1936, care aminteşte de trecerea poetului Mihai Eminescu prin Târgu Mureş în anul 1866

Vezi şi Lista primarilor din Târgu Mureş.
Update me when site is updated
Stiri si Massmedia www.TOP21.ro Top25.ro - Noi te promovam pe Internet ! Romanian Top 30 Bancuri Stiri Online - cel mai bun site de stiri online Top66 Statistici