Reghin
Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, Regin (în dialectul săsesc Reen, Ree, Rę, Rî, Rîn, în germană Sächsisch-Regen, Deutsch-Regen, Reen, Räen, Rennmarkt, Reensmarkt, în maghiară Szászrégen, Nagyrégen, Régen, Régön) este un municipiu şi al doilea oraş ca mărime din judeţul Mureş, Transilvania, România. Are o populaţie de 36.126 locuitori (2002).[1].
Geografie
Municipiul este situat pe râul Mureş, la confluenţa acestuia cu râul Gurghiu, la 46°46’33″ latitudine nordică şi 22°42’30″ longitudine estică. Altitudinea la care este situat oraşul este de 395 m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mures – 350 m iar cel mai înalt Pădurea Rotundă – 455 m. Ţinutul etnografic din jurul Reghinului poartă denumirea de Reener Ländchen (Ţărişoara Reghinului sau Micul Ţinut al Reghinului).
[modifică] Istorie
Vechea denumire a Reghinului este aceea de “Reghinul Săsesc”, traducere românească a denumirii germane “Sächsisch Regen”, respectiv a celei ungureşti “Szaszregen”. Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menţionată cu denumirea de “Regun”.
În anul 1555, pe un pilastru al zidului de incintă a oraşului Reghin, fusese dăltuit următorul text, în limba germană: “Kein Heil kommt vom Krieg, den Frieden erbitten wir alle” (De la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toţii pentru pace)[2].
„Societatea de plutărit” a fost, în ceea ce priveşte răspândirea şi cuprinderea afacerii, de departe cea mai importantă din Reghinul Săsesc, chiar cea mai importantă din Transilvania. Această situaţie a fost favorizată în primul rând de poziţia favorabilă a localităţii pe valea Mureşului, râu pe care veneau plutele din munţii Călimanului. Comerţul cu lemnul şi cu plutele a fost una din cele mai importante activităţi desfăşurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziţia favorabilă a localităţii în apropierea munţilor Gurghiu şi Călimani cu suprafeţele lor întinse de pădure erau o adevărată provocare pentru spiritele întreprinzătoare din această localitate. În anul 1853 mai mulţi negustori cu plute din Reghinul Săsesc s-au asociat într-o societate, conformându-se principiului care spune că unirea dă putere; fiecare membru primea, pentru funcţia sa, o remuneraţie potrivită. Deja în următorul an, 1854, mai mulţi lipoveni contribuiau la această societate, astfel că cei din Reghin se ocupau cu procurarea şi transportul plutelor iar lipovenii cu vinderea lor; dar pentru că lipsea coeziunea şi o anumită conducere, nimeni nu mai asculta, fiecare voia să conducă după opinia sa, în anul 1855 mai mulţi membri au ieşit afară din această aşa zisă „companie” şi împreună cu alţi lipoveni au întemeiat „Compania de plutărit Wermescher” ai cărei membri finanţau activitatea.
În anul 1924 a avut loc “încorporarea” Reghinului Unguresc (Reghin-sat, Magyarregen, Ungarisch-Regen) la oraş, care creştea astfel cu 995 hectare în partea de nord. [3]
[modifică] Demografie
La recensământul din 2002, reghinul avea 36.126 locuitori, dintre care 65,35% români (23.611 locuitori), 28,77% maghiari (10.396), 5,06% ţigani (1.831), 0,65% germani (237) şi sub 1% alţii. Sub profil confesional, 61,68% sunt ortodocşi, 19,89% reformaţi, 9,82% romano-catolici, 5,12% greco-catolici, 0,99% adventişti de ziua a şaptea şi alte religii sub 1% fiecare.[4]
Evoluţia populaţiei la recensăminte:
[modifică] Administraţie
Primăria Reghin
Municipiul Reghin are o suprafaţă de 7.282 ha, din care: 785 ha curţi şi clădiri; 62,5 ha străzi, 41,61 ha parcuri şi zone verzi; 1.334 intravilan; 4.345 ha suprafeţe agricole şi 624 ha fond forestier.
În Reghin îşi are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureş şi a Curţii de Apel Târgu Mureş.
[modifică] Transporturi
Reghinul este traversat de calea ferată Târgu Mureş-Deda, precum şi de drumurile E15 Târgu Mureş-Topliţa, E15/A Reghin-Bistriţa, DN16 Reghin-Cluj-Napoca şi de drumurile judetene modernizate Reghin-Lăpuşna şi Reghin-Sovata.
Municipiul se află amplasat la intersecţia a două axe de intensă şi veche circulaţie, una pe Valea Mureşului (Târgu Mureş-Reghin-Deda-Topliţa) şi alta pe Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpuşna-Gurghiu-Reghin-Crăieşti)
Municipiul se află la urmatoarele distanţe faţă de:
- Târgu Mureş – 32 km
- Cluj-Napoca – 102 km
- Bistriţa – 63 km
- Topliţa – 70 km
- Sovata – 40 km
- Lăpuşna – 42 km
- Batoş – 14 km
[modifică] Edificii culturale de interes naţional
- Biserica de lemn din Reghin cu hramul Sfântul Nicolae
[modifică] Personalităţi
Biserica Evanghelică-Lutherană Reghin
- Virgil Oniţiu (n. 21 februarie 1864, Reghin – d. 8/21 octombrie 1915, Braşov) a fost un scriitor român, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
- Rudolf Wagner-Régeny (n. 28 august 1903, Reghin – d. 18 septembrie 1969, Berlin) compozitor şi apoi profesor şi decan al conservatorului din Rostock. În 1950 este numit profesor la conservatorul din Berlin. Câteva dintre lucrările sale sunt “Genesis” (1955), “Die Fabel vom seligen Schlächtermeister” – operă (1964) şi “Das Bergwerk zu Falun” – operă (1961).
- Petru Maior a activat la Reghin ca protopop greco-catolic. Datorită eforturilor sale a fost construită la Reghin prima biserică românească din piatră, cu hramul Sfânta Treime. După interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948, edificiul a fost trecut în posesia comunităţii ortodoxe, nefiind restituit până în prezent. Ca un gest de reconciliere, în anul 2000, patriarhul Teoctist l-a vizitat la Reghin pe cardinalul Alexandru Todea, cel care în 1948 a fost protopop de Reghin.
- Erhard Plesch (n. 1910, Reghin), politician german. În 1955, Plesch a fost ales ca cel de-al doilea deputat federal în Germania, din partea saşilor transilvăneni.
- Eminenţa sa, Cardinalul Alexandru Todea.
- Josef Haltrich, pedagog, filolog, preot şi etnograf.
Reclama:
Reclama:
Pages
Blogroll
Contributors
Meta
Recent Posts
- LIFESTYLE – Un arădean și-a cerut iubita în căsătorie… la teatru
- EVENIMENT – ALBA: Numărul persoanelor salvate de la îngheţ a ajuns la 61
- SPORT – Gabi Torje a reuşit primul gol în Italia!
- EVENIMENT – Cod galben de viscol până miercuri
- EVENIMENT – Medicii, nevoiţi să ajungă la bolnavi prin zăpadă (FOTO)
