EDITORIAL – Economie, europenism şi deprivare relativă
March 31, 2010
În general, afirmaţiile şefului FMI, făcute în cadrul unei vizite întreprinse la Bucureşti, şi-au atins ţintele, atât la capitolul obiectivitate, cât şi la capitolul sfaturi de urmat. La ce mă refer, în mod concret?
Dominique Strauss-Kahn a precizat că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte moneda euro, dar că acest pas nu trebuie să se facă în grabă.
Într-adevăr, aderarea la zona euro nu este doar o formalitate, ci necesită satisfacerea unor condiţii, precum un deficit bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB), o variaţie de cel mult 15% a leului sau dobânzi şi inflaţie reduse. Trecerea la moneda unică europeană trebuie să fie, deci, sustenabilă, iar economia românească trebuie să funcţioneze în parametri normali. Ei bine, în momentul de faţă, lucrurile nu sunt roz şi, după cum sublinia şi şeful FMI, în perioada următoare alţi români şi-ar putea pierde slujbele, sarcina rezolvării acestei situaţii revenind, fireşte, Guvernului. Şi aici aş accentua o declaraţie a lui Dominique Strauss-Kahn. Dânsul a afirmat, citat de presa centrală, că „dumneavoastră sunteţi acum la conducerea acestei ţări, veţi merge la televizor şi veţi spune: <va trebui să facem cutare şi cutare chestii care sunt dureroase, dar nu e vina mea, aşa ne-a spus de la FMI>. Măsuri cum ar fi reducerea salariilor în sectorul public, decizia de a se construi mai puţine drumuri şi poduri sau de a creşte impozitul pe venit, toate acestea sunt decizii luate de Guvern".
Sunt convins că prin această afirmaţie şeful Fondului Monetar Internaţional a administrat o lovitură grea unor guvernanţi, care rezistă mai greu la adevăr, dar, într-adevăr, Executivul este cel care trebuie să administreze gospodărirea ţării, prin politici socio-economice coerente, în măsură să scoată ţara din criză. Şi asta în condiţiile în care, după cum bine ştim, deficitul bugetar este destul de mare, rata şomajului se află, de asemenea, în creştere şi, aşa cum spunea şi oficialul FMI, din păcate, ceea ce consumăm astăzi, în mod nesustenabil, va trebui plătit de generaţia următoare. În acest sens, pe lângă făurirea unor politici monetare şi fiscale, responsabilizarea clasei politice ar trebui să constituie cuvântul de ordine. Pentru că, deşi, actualmente, guvernanţii mai pot trage de timp, în momentul rambursării împrumutului contractat, România ar trebui, deja, să fie pregătită şi chiar puternică din punct de vedere economic.
Din păcate, experienţa anilor trecuţi ne-a arătat că liderii aflaţi la cârma ţării nu prea reuşesc să se ridice la standardele de calitate necesare direcţionării statului român spre standarde europene ridicate. Astfel, în materie de prosperitate, pe piaţa unică europeană, ne îndepărtăm, uşor-uşor, de statele europene dezvoltate, iar în acest context nemulţumirea românilor va deveni din ce în ce mai accentuată.
Dacă este să mă raportez la o teorie psihologică, aş scoate în evidenţă, în contextul de faţă, aşa-numita teorie a deprivării relative. Aceasta afirmă că oamenii se revoltă mai mult în funcţie de gradul relativ de deprivare, care depinde de raportarea la alte grupuri. Acest lucru înseamnă că nemulţumirea noastră nu este cauzată doar de ceea ce nu avem. Principalul motiv constă în diferenţa dintre ceea avem noi şi ce au alţii. Ei bine, în cadrul Uniunii Europene, avem puţin faţă de ceilalţi... Citeste mai departe intregul articol
