Vot de încredere totală pentru Cornel Sigmirean
February 8, 2012
După ce joi, 2 februarie, electorii Universităţii „Petru Maior” din Târgu-Mureş şi-au desemnat reprezentanţii în Senatul Universităţii, marţi, 7 februarie a venit rândul alegerilor pentru preşedinţia Senatului UPM. În urma exprimării votului de către reprezentanţii Senatului, în funcţia de preşedinte a fos ales prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, cancelarul general al Universităţii „Petru Maior" din Târgu Mureş, profesorul Sigmirean fiind votat aproape în unanimitate, cu un singur vot împotrivă şi o abţinere, aceasta venind chiar din partea celui ales să prezideze Senatul UPM.
„Au fost prezenţi toţi membrii Senatului, din totalul voturilor unul a fost împotrivă, şi o abţinere, probabil cea a subsemnatului. În rest s-a votat favorabil persoanei mele să fiu numit în funcţia de preşedinte al Senatului UPM. Mi se pare acest vot un credit acordat persoanei mele, eu nu estimam că pot să primesc asemenea încredere din partea colegilor, să întrunesc aproape în unanimitate votul Senatului, fapt ce mă bucură şi mă onorează,” ne-a declarat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, după aflarea rezultatului.
Respect reciproc: Rector - Senat
După alegerile pentru preşedinţia Senatului UPM urmează noi alegeri în cadrul UPM, joi, 9 februarie, pentru funcţia de rector. Cornel Sigmirean şi-a exprimat dorinţa ca viitorul rector, pentru care candidează Călin Enăchescu şi Ramona Neag să întrunească calităţile necesare unei asemenea funcţii, atât în ce priveşte calitatea cât şi profesionalismul didactic şi ştiinţific şi nu în ultimul rând să fie un bun manager pentru a conduce destinele Universităţii “Petru Maior” din Târgu Mureş. „De la viitorul rector, care va fi decis joi, aştept să reprezinte o persoană de calitate pe care o aşteaptă comunitatea academică, atât la nivel profesional, în plan didactic, cât şi ştiinţific. Trebuie să fie un foarte bun manager, capabil să mobilizeze resursele umane în beneficiul întregii activităţi universitare din cadrul universităţii noastre. În noul context promovat de Legea Învăţământului şi de Carta Universităţii, practic Senatul devine aproape o instituţie independentă de rector. El nu poate participa decât ca invitat la sesiunile Senatului. Prin urmare sunt invitate cele două instituţii să se respecte reciproc, şi cred că prin consolidarea atribuţiilor Senatului, hotărârile colective capătă o mai mare importanţă în ceea ce înseamnă managementul universitar,” a precizat Sigmirean.
UMF, sub influenţa sferei politicului
Dacă la Universitatea “Petru Maior” climatul alegerilor pentru funcţiile de conducere e unul liniştit, în alte părţi, apele au devenit tot mai tulburi, Este şi cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF), unde problema universităţii a ajuns să fie atinsă şi de aspectul politic. „Observ la unele universităţi că partidele politice au încercat să se implice. Dacă au reuşit acest lucru vine în defavoarea universităţilor, care nu şi-au ştiut păstra demnitatea. Acum fiecare instituţie de învăţământ este invitată mai mult ca niciodată la un examen profund de conştiinţă profesională, pentru că noile standarde, care se pare sunt inspirate de proiectele mari de cercetare la nivelul Uniunii Europene, care ne obligă la o muncă teribilă. Ori toate aceste evenimente, cum e cazul şi la UMF, nu fac decât să confişte timpul şi energiile pentru altceva care nu ne ajută.
Acum trebuie să creăm proiecte, suntem universităţi, oferim servicii de educaţie, şi iată că noile standarde cer universităţilor să fie în primul rând instituţii de cercetare, pentru că toată evaluarea merge în proporţie de 80 la sută pe cercetare. Ori acum, în loc să stai să cercetezi, să scrii, să te duci la arhive, te risipeşti în tot felul de lucruri, în tot felul de răspunsuri. Ce să mai spun de relaţiile dintre oameni care se deteroriază de cele mai multe ori, ceea ce este foarte grav, pentru că fiecare se regăseşte într-o anumită grupare, şi mi se pare grav. La UMF, aveam sentimentul că e armonie , dar e păcat pentru că această universitate a ajuns să devină o autostradă în ce priveşte miza unei coaliţii aflată la putere,” a menţionat Sigmirean.
Doctor Honoris Causa pentru profesorul Ioan Leş la UPM
February 6, 2012
Luni, 6 februarie , Aula Magna a Universităţii „Petru Maior” din Târgu Mureş a găzduit festivitatea de acordare a medaliei de onoare şi titlului de Doctor Honoris Causa profesorului universitar doctor Ioan Leş. Personalitate marcantă a dreptului românesc, profesorul Ioan Leş s-a născut pe 1 septembrie 1947, în localitatea Făureşti, jud. Maramureş. A absolvit Facultatea de drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, promoţia 1970, iar în anul 1977 a obţinut titlul de doctor în drept, în domeniul dreptului procesual civil, sub coordonarea eminentului profesor Graţian Porumb. Avocat, judecător, notar, cadru didactic universitar, diplomat, om de ştiinţă, toate la un loc, întruchipează personalitatea profesorului şi drept rezultat o largă recunoaştere naţională şi internaţională. Bogata sa activitate didactică şi ştiinţifică precum şi contribuţiile deosedite aduse la innoirea dreptului românesc, l-au recomandat pe profesorul Ioan Leş în a i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Petru Maior” din Târgu Mureş.
Foarte bun practician şi teoretician
„Profesorul Ioan Leş ne-a ajutat foarte mult în devenirea noastră ca universitate mai ales în zona dreptului. Mi-aduc aminte când colegul Sabău a venit şi mi-a cerut să fim oblăduiţi în ce priveşte ridicarea pregătirii noastre didactice în domeniul dreptului şi administraţiei cu ajutorul profesorului Leş. În toată activitatea pe care a derulat-o, înainte dar şi după revoluţie, a dovedit că este un foarte bun practician, şi un foarte bun teoretician. Cărţile pe care le-a scris, peste 20 la număr, sunt cărţi de referinţă, ultimul tratat pe care la scris cu privire la Codul Civil este unul extrem de interesant. Eu, personal, l-am cunoscut pe profesorul Leş, am stat de câteva ori de poveşti, care se dovedeşte un interlocutor deosebit de agrabil, cunoaşte enorm de mult lumea României, lumea întreagă. Are nişte asocieri de idei deosebite care nu au făcut altceva decât să propage învăţământul de drept din Sibiu în întreaga ţară.”
Liviu Marian, rector UPM
Onorează facultatea noastră
“Ioan Leş este unul dintre cei mai străluciţi profesori de drept pe care i-a avut învăţământul universitar românesc. Domnia sa onorează Facultatea noastră, prin prezenţa sa de-a lungul timpului, prin contribuţia adusă la creşterea şi dezvoltarea specializărilor de administraţie şi drept. UPM a fost onorată de faptul că în decursul anilor a putut să-l simtă pe profesor alături, prin participarea sa la diverse manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, prin încurajarea aspiraţiilor unor doctoranzi, prin prezenţa domniei sale la întâlnirile cu studenţii şi nu în ultimul rând la realizarea activităţii publicistice de specialitate.”
Conf. univ. dr. Szabo Zsuzsanna, decan Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative
Este o mare cinste, o mare onoare!
“Mă bucur că mă aflu din nou în această cetate universitară în oraşul Târgu Mureş, aici la UPM. Această distincţie care mi-a fost oferită este una care mă onorează în mod deosebit şi mă obligă să fiu în continuare aproape de dumneavoastră, de UPM, de Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative, de colegii mei la specializarea drept şi administraţie. Cuvintele nu pot exprima întreaga gratitudine, mai ales încărcătura emoţională care mă marchează. Acordarea unei asemenea titlu pentru unh cadru universitar este o mare cinste, o mare onoare”.
prof. univ dr. Ioan Leş.
Distracţie pe cinste la “Balul Însuraţilor”
February 5, 2012
A devenit deja o tradiţie la Reghin ca începutul lunii februarie să aducă în prin plan “Balul Însuraţilor.” Nu a făcut excepţie nici acest an, Firmele Gliga organizând la finele săptămânii trecute tradiţionalul Bal al Însuraţilor, ajuns în acest an la ediţia a V-a .
Ca şi la ediţia anterioară, numărul mare de partcipanţi a necesitat două zile de bal, evenimentul luând o aşa amploare, astfel încât numărul doritorilor să petreacă în frumosul port popular ridicându-se la peste 1.000 de persoane.
500 de participanţi în prima zi
Sâmbătă, 4 februarie, în prima seară de bal, aproximativ 500 de persoane au îmbrăcat frumosul port popular şi au petrecut aşa cum îi stă bine românului, în compania muzicii, dansului popular şi a bunei dispoziţii. După primirea oaspeţilor de către gazda balului, deputatul Gliga Vasile, alături de familia sa, soţia Elena şi copii Dumitriţa şi Cristian, binecuvântarea părintelui Dumitru Gherman a dat startul petrecerii care avea să continue până-n zori, întreţinută la microfon de prezentatorul Octavian Ursuilescu.
Muzică de calitate
La ediţia din acest an, pe lângă artiştii şi ansamblurile din zona Reghinului, nu au lipsit oaspeţii de seamă, care au adus cu ei cântecul popular românesc, surprizele serii de sâmbătă fiind soliştii Marius Ciprian Pop, Tiberiu Ceia şi Aurel Tămaş. Nici localnicii nu s-au lăsat mai prejos, printre cei care au încântat atmosfera numărându-se Orchestra Casei de Cultură „Eugen Nicoară” din Reghin, Ansamblul „Ibăşteana, rapsozii populari din Suseni, Luieriu, Deda, Deda Bistra, Hodac completaţi de soliştii Corina Florea Covaciu, Doru Pop, Sorin Pantea, Beatrice Oprea, Violeta Man.
Cu mic cu mare, cei prezenţi, de la directori la simpli oameniu, au lăsat acasă funcţiile şi au venit la întâlnirea cu tradiţia, singurul element comun fiind portul popular şi voia bună. Şi au dansat de au rupt opincile până-n zori, dovadă că vremurile nu prea roz în care trăim nu au ştirbit cu nimic din pofta de distracţie a oamenilor din zona Reghinului. Dansul şi câtecul popular, îmbrăcat în frumosul port popular, ţinuta obligatorie a balului, respectată cu sfinţemie de toţi participanţii la bal, au făcut ca tot ce au mai frumos Valea Gurghiului, Valea Mureşului, Valea Beicii sau Valea Luţului să-şi găsească un adăpost frumos la “Balul Însuraţilor 2012” de la Firmele Gliga.
Tinerii ar trebui să ia exemplu de la cei bătrâni
„Acest bal reprezintă o frumoasă sărbătoare pentru locuitorii din zona Reghinului, întrucât ne adunăm aici de pe toate văile, Valea Mureşului, Valea Gurghiului, Valea Beicii, Valea Luţului, dar şi cei de pe Câmpie, cu costumaţiile frumoase pe care nu le-am uitat. Faptul că ne adunăm la acest bal este un lucru foarte frumos pentru noi, cu prietenii, cu colegii din copilărie, stăm, discutăm şi ne simţim foarte bine.Am venit acum cinci ani, la prima ediţie a acestui bal şi am rămas foarte surprins de cum este organizat. Pe această cale pot să le transmit tinerilor să poarte costumul popular, deoarece este unul extraordinar care ne reprezintă ca români adevăraţi şi ar trebui să ia exemplu de la cei bătrâni, nu doar să-l poarte dar şi să îndrăgească costumul popular românesc.”
Matei Alexandru, primarul comunei Solovăstru
Păstrarea identităţii prin tradiţii
„Aceste tradiţii fac parte din identitatea noastră naţională şi păstrarea lor au o importanţă deosebită pentru noi. Fiecare trebuie să le păstrăm şi să le menţinem vii. Din păcate, aceste tradiţii dispar şi cineva trebuie să facă un pas în a da un imbold pentru păstrarea lor şi transmise în special celor tineri. Noi ne străduim, pregătim copii de mici să le însuşească, avem instructori la primărie, tocmai ca să punem în valoare aceste tradiţii ca ele să nu se uite. Un om care nu ştie ce e istoria riscă să-şi piardă identitatea. Văd mulţi oameni plecaţi din ţară şi se rupe ceva în ei în momentul în care pleacă şi oricât s-ar adapta ei acolo, tot nişte renegaţi sunt în zona respectivă, inima lor tot acasă, la satul natal rămâne. Sunt legaţi de glie chiar şi prin aceste tradiţii care stau fundament neamului românesc.”
Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibăneşti
Respect pentru portul popular
“Pentru mine căsătoria e o sumă de compromisuri pentru că numai aşa poate rezista şi dacă timpul erodează sau cumva transformă iubirea pe cei care formează un cuplu, respectul şi înţelepciunea şi faptul că poţi să treci peste problemele de zi cu zi înseamnă că eşti deştept şi că poţi rezista. Noi am fost educaţi în aşa fel să acordăm o mare importanţă acestei instituţii numite căsătorie şi îmi amintesc din copilărie că atunci când părinţii noştri mergeau la un “Bal al Însuraţilor” era un adevărat fenomen în familia noastră şi faptul că se reia acest obicei înseamnă că nu ne este ruşine cu trecutul şi că este o parte din istoria noastră, pe care dacă nu o continuăm vom ajunge dezrădăcinaţi. Cel mai mult mă bucură că am văzut şi cupluri tinere care se pare că au aceeaşi percepţie ca şi noi faţă de aceste valori naţionale. Simt nevoia să simt din când în când să port costum popular, iar costumul pe care îl port acum reprezintă zona Beica de Jos, doar că acest costum este o variantă mai modernă din borangic nu din pânză.”
Maria Precup, viceprimarul oraşului Reghin
31 de ani de căsnicie şi două bijuterii de fete
“Am împreună cu soţia mea Maria 31 de ani de căsnicie care nu ştiu dacă sunt mulţi, dar cu siguranţă nu sunt nici puţini, dar avem o satisfacţie mare, copii noştrii, fetele Raluca şi Ioana, sunt absolvente la Cluj la “Babeş Bolyai” şi care acum sunt în câmpul muncii una la Cluj Napoca şi cealaltă la Bucureşti. Mă bucur că am putut să particip la Reghin la “Balul Însuraţilor” şi la a V-a ediţie vin cu plăcere şi port un costum popular făcut la comandă după mărimea mea şi care reprezintă zona Lunca Tecii. Balul acesta îmi aminteşte de anii tinereţii şi de perioada în care eram inginer agronom şi când am cunoscut-o pe actuala mea soţie care era tehnician agronom .”
Teodor Vultur, primar comuna Lunca Tecii
Tradiţii păstrate cu sfinţenie
“Este pentru a patra oară când particip la “Balul Însuraţilor”, am lipsit doar în anul în care a decedat soţul meu. Acest bal este o ocazie minunată de a cunoaşte lume, de a socializa şi a schimba impresii despre tradiţii, port şi de ce nu importanţa căsătoriei în societate. Vin cu mare bucurie întodeauna la Reghin, la “Balul Însuraţilor” şi din respect pentru domnul deputat Vasile Gliga care şi dânsul este mereu prezent la acţiunile organizate pe valea superioară a Mureşului şi localitatea Deda. Anul acesta participăm şi sâmbătă şi duminică cu un grup de locuitori din Filea şi Pietriş şi duminică cu un alt grup din Filea şi Deda costumaţi în port popular tradiţional. Motiv pentru care şi eu am venit în premieră costumată în port popular şi port o zadie veche care reprezintă zona Deda-Filea moştenire din familie şi cătrinţă este un model pentru femei mai în vârstă dar mi se potriveşte, îmi place şi mă reprezintă.”
Lucreţia Cadar, primarul comunei Deda
Rafila Moldovan, păstrătoarea tradiţiilor la Balul Însuraţilor – “Uitându-mă în sală am văzut un început de primăvară”
February 5, 2012
Nelipsită de la fiecare manifestare care are în prin plan portul popular, rapsodul poplar Rafila Moldovan din Idicel a onorat cu prezenţa ediţia din acest an a Balului Însuraţilor organizat de Firmele Gliga. Am întrebat-o despre patimile portului popular românesc, în lupta cu generaţiile tinere.
Reporter: Ce simţiţi când vedeţi atâta lume îmbrăcată în costum popular?
Rafila Moldovan: Mă simt atât de bine că uitându-mă în sală am văzut un început de primăvară a portului popular românesc. Parcă a răsărit din nou soarele deasupra noastră. Dacă ar merge tot aşa, ar fi extraordinar, măcar atât cât trăiesc să văd aceste costume populare, cele autentice, că prin viaţă.
Rep.: Cei tineri nu mai prea au la suflet portul popular…
R.M.: Nu-l mai îmbracă din păcate, că e mai uşor cu blugii, se tăvălesc cu ei pe jos şi murdăresc onoarea noastră de neam, care este dată de portul popular. Nu-s mândră deloc de acest lucru.
Rep.: Când s-or duce bătrânii, ce se va alege de portul popular?
R.M.: Îl vor arunca pe foc. Eu dau o valoare atât de mare acestui minunat port popular, dar alţii socot valoarea banului mai importantă. Dar banul nu-i valoare, banul e o amăgeală, o înşelăciune.
Rep.: Ce ar trebui să facă tinerii de azi?
R.M.: Să asculte de bunici, că de părinţi nici ei nu mai ştiu. Dar dacă ei nu vor, nu le poţi băga cu forţa aceste tradiţii şi obiceiuri străbune. Până la o vreme am putut, am încercat, băiatul meu se îmbracă în port popualar, ca şi mine cu opinci, la fel şi nora mea, şi nepoţii la fel, îmbracă cu cinste portul popular. Din păcate cei tineri s-au cam îndepărtat şi de Dumnezeu, nu prea mai pun mâna pe cartea de rugăciuni şi e trist.
Rep.: Ne pierdem valorile. Cu unitatea dintre oameni cum stăm?
R.M.: Am fost recent la Batoş şi am rămas uimită de unitatea pe care am văzut-o acolo, cu trei naţionalităţi, români, maghiari şi saşi. Unu şi unu. Din păcate, unde-s doar români nu ştiu care cum să se mânânce-ntre ei, şi îmi pare foarte rău de acest lucru. Din păcate nu ne înţelegem aşa de bine ca în locurtile unde-s mai multe naţionalităţi. Saşii sunt mult mai civilizaţi ca noi, noi ne dăm mândri una două, dacă ştim ceva avem impresia că ştim lumea întreagă.
Rep.: Care este bogăţia cea mai de preţ la un om?
R.M.: Eu nu mă consider o ştiutoare, sunt foarte modestă. O pregătire mai mare la o femeie care ţese la războiul de ţesut şi ştie o carte de rugăciuni, nu există. Atunci înseamnă că tot nu poate fi aşa de înapoiată ca unii care au învăţat, cu facultate şi care nu mai ştiu să zică un “Doamne ajută” sau un “Bună ziua.” Mai de mult la noi în sat, în loc de “Bună ziua” se zicea “Deie Dumnezeu bine”, adică să ai noroc, dar acum e la modă „ciao” şi alte expresii care de care mai moderne.
Competiţie: afaceri mureşene în atenţia Leilor
February 2, 2012
Echipa “Arena leilor” vine la Târgu Mureş în căutare de proiecte care să convingă antreprenori consacraţi că merită să investească în afacerile unor mureşeni.
Împreună cu experţii în educaţie antreprenorială ai School for Startups, “Arena leilor” este într-un turneu prin ţară în căutarea unor proiecte care au potenţial să devină afaceri de succes şi organizează în fiecare oraş întâlniri cu cei care vor să intre în “Arena leilor”. În cadrul fiecărei întâlniri, experţii de la School for Startups vor susţine un Open Class despre modul în care trebuie prezentată o idee de afacere sau o afacere în faţa unui investitor, iar în a doua parte a zilei se vor desfăşura sesiunile de pitching propriu-zise. Marţi, 7 februarie 2012, echipa de producţie a emisiunii “Arena leilor” şi organizatorii programului School for Startups România vor fi la Târgu Mureş, pentru cel de-al treilea eveniment din cadrul turneului naţional ce vizează selectarea celor mai bune proiecte de afaceri pentru noul sezon al emisiunii. Evenimentul de la Târgu Mureş va avea loc la Hotel Plaza V, Sala Design Ball Room, începând cu ora 10. Pentru a participa trebuie să vă înscrieţi folosind formularul de la adresa www.turneuarenaleilor.ro. În cadrul acestei întâlniri, Péter Barta, mentor în cadrul School for Startups România, va susţine un Open Class despre modul în care trebuie prezentată o idee de afacere sau o afacere în faţa unui investitor şi importanţa proiectării unui business plan, iar apoi Marius Ghenea va discuta cu participanţii despre experienţa pe care o oferă participarea în emisiunea “Arena leilor” şi despre mecanismul de realizare a emisiunii. După prânz, va avea loc casting-ul proiectelor care vor participa în noul sezon al emisiunii “Arena leilor”. Turneul va continua în Constanţa – 10 februarie, Iaşi – 13 februarie, Craiova – 16 februarie, Braşov – 20 februarie şi Sibiu – 21 februarie.
Ce este School for Startups
School for Startups este singura şcoală de antreprenoriat din România, bazată pe o abordare educaţională non-formală, adresată celor care au, sau vor să aibă o idee de afacere, celor care deţin, sau vor să deţină o afacere, ori consideră antreprenoriatul o alternativă de carieră. School for Startups este un program cu o durata de un an, care îi va ajuta pe participanţi în fazele iniţiale şi riscante ale afacerii, când, statistic, e cel mai probabil să eşueze. În decursul acestei perioade, ei vor primi lecţii, sfaturi şi îndrumări din partea mentorilor şi a unui grup de conferenţiari invitaţi, pentru a îndrepta afacerea în direcţia potrivită. Mentorii sunt: Doug Richard, antreprenor de succes, angel investor şi fondatorul School for Startups; Marius Ghenea, unul dintre cei mai de succes antreprenori din România; Peter Barta, Director Executiv al FPP, o organizaţie creată de Comisia Europeană în 1996, având în administrare un portofoliu de investiţii în valoare de peste 30 milioane de Euro. Costul programului este de 1,400 Euro (6,000 lei). Detalii complete găsiţi pe www.schoolforstartups.ro şi www.postprivatizare.ro.
Despre “Arena leilor”
Emisiunea este un Business Reality-Show şi se difuzează în fiecare luni pe TVR 2, de la ora 19.30. Protagoniştii emisiunii sunt oameni de afaceri dispuşi să-şi investească banii şi experienţa în afaceri noi sau în afaceri în dezvoltare şi concurenţi care au o idee de afacere sau o afacere pe care vor să o extindă. Fiecare concurent îşi susţine ideea şi planul de afaceri în faţa leilor, încercând să îi convingă să investească propriii lor bani în respectivul proiect. Dacă negocierea se încheie cu succes, concurentul primeşte suma solicitată, iar investitorul - o cotă procentuală din afacere, devenind astfel partener cu concurentul. O afacere poate fi finanţată de unul sau mai mulţi investitori. Leii participanţi sunt: Marius Ghenea, Dragoş Anastasiu, Mihaela Nicola, Florin Talpeş, Mircea Tudor.
Porţi deschise la Radio Târgu-Mureş
January 31, 2012
Început în luna octombrie, proiectul “Zilele Porţilor Deschise la Radio Târgu-Mureş” a reunit numeroase evenimente culturale, găzduite de spaţiul generos al studioului territorial de radio. Punctul final al manifestărilor va fi pe 2 martie, dată care coincide cu ziua Radio Târgu-Mureş.
În cadrul evenimentului şi-au găsit loc expoziţii de coperte de CD-uri (“Imaginea sunetului”), serate de poezie (“Emigrarea din fruct”), ateliere de pictură pentru copii susţinut de Radu Florea, seri de muzică şi poezie religioasă, seri de folk şi colinde, multe dintre aceste evenimente fiind transmise în direct la Radio Târgu-Mureş. De asemenea, în cadrul acestui proiect lansare de CD în cadrul Fabricii de poveşti, în colaborare cu Teatrul Ariel, mini festivalul copiilor (“Colindul sfânt şi bun”), mini festivalul copiilor vorbitori de limba germană, “Dimineţi de poveşti””cu Dana Ardelean, “Poveştile oraşului” cu Sorina Bota, “Premiile de excelenţă la RTM” şi “Atelierul foto” susţinut de Iacob Someşan, au completat frumos Zilele porţilor deschise la Radio Târgu-Mureş.
Făurar plin de evenimente
Sâmbătă, 4 februarie, de la ora 18.00, prin proiecţia filmului “Amatorul”, în regia lui Krzysztof Kieślowski, asigurat de Institutul Polonez din Bucureşti, va continua şirul evenimentelor.
“Seria de evenimente nu se opreşte aici. Urmează un atelier de jurnalism în luna februarie, o întâlnire cu realizatorii emisiunii “Transilvania în direct”, o expoziţie de radiouri de epocă intitulată “ Pe aripile timpului” la finele lunii februarie, precum şi “Parfum de primăvară”, un atelier de mărţişoare. În luna martie, vine rândul “Legendelor povestite”, un recital voce –pian cu Daniel Csikos şi Ana Maria Galea, iar în 2 martie, o expoziţie de fotografii din toate momentele derulate în cadrul Zilelor Porţilor Deschise la Radio Târgu-Mureş. La toate aceste evenimente au participat foarte mulţi dintre colegii mei ,fiecare a avut câte un moment de organizat şi de realizat. După toate aceste activităţi, începând cu luna martie, vom începe proiectul “RTM 55”, cu numeroase activităţi care se vor derula pe durata unui an de zile. Să sperăm să fim sănătoşi şi să avem sprijinul colegilor să le putem realize”, a declarat Mirela Moldovan, redactor şef la Radio Târgu-Mureş.
Gliga CATV, leagănul unei televiziuni naţionale
January 29, 2012
Trustul de presă Gliga CATV, condus de Daniel Gliga, a organizat sâmbătă, 28 ianuarie, la Restaurantul Marion ”Pădurea Rotundă” din Reghin petrecerea de noul an.
Prezentatoarea evenimentului a fost cea mai populară angajată a televiziunii, Alexandra Cotoi. Au participat 150 de invitaţi, colaboratori, prieteni şi angajaţi într-o atmosferă de sărbătoare. Evenimentul a început cu o video proiecţie, din arhiva televiziunii locale, cu cele mai bune secvenţe din emisiuni realizate de oamenii care au scris doi ani şi jumătate de istorie la Gliga CATV. Printre participanţi, alături de senatori şi deputaţi, primari din comunele acoperite de semnalul CATV şi oameni de afaceri au fost şi solişti vocali. Capul de afiş al serii a fost îndrăgitul interpret Costel Busuioc care încântat invitaţii cu un recital de excepţie, interpretând arii célèbre din Traviata, Nessun Dorma sau O sole Mio. Pe scenă au mai urcat şi solişti locali precum FloRIN Vos, Maria Neag, Sorin Pantea şi Marcel Crăciunescu care au făcut divertisment şi au întreţinut buna dispoziţie până la primele ore ale dimineţii!
Daniel Gliga vrea un post naţional
Administratorul trustului Gliga CATV, Daniel Gliga recunoaşte că s-a decis să înfiinţeze o televiziune locală fără a şti la ce se înhamă, dar a învăţat pe parcurs toate secretele meseriei. Gliga spune că cea mai mare satisfacţie care i-a adus-o televiziunea “nu este una materială, ci echipa care s-a coagulat în acest trust şi care este una de profesionişti” cu care se mândreşte. În legătură cu cel mai mare vis al administratorului, Gliga Daniel a răspuns ferm ”Visul meu cel mai mare este ca Gliga TV să devină într-o zi o televiziune naţională şi să aibă sediul în Reghin”.
Gliga CATV emite în 110 localităţi
În anul 2011 la cererea comunităţii locale şi a Primăriei Reghin, “Zilele Reghinene” a fost evenimentul transmis în direct pe posturile locale: Gliga CTV şi DAReghin TV, prin reţeaua proprie de televiziune, urmărit de peste 150.000 de spectatori. Azi CATV are peste 40 de angajaţi în Reghin şi Topliţa şi zeci de mii de abonaţi în Reghin şi împrejurimi. Sute de km de fibră optică, intervenţii rapide, peste 70 de canale de televiziune, calitate în imagine, care ajunge în casa fiecărui abonat pe miciile ecrane, internet de mare viteză, preţuri minime şi televiziune digitală sunt doar câteva dintre ingredientele reţetei de succes prin care teleziunea reghineană a câştigat încrederea abonaţilor. Gliga CATV intră în casele cetăţenilor din peste 110 localităţi, din judeţele: Mureş, Sibiu şi Harghita. Cea mai nouă ralizare a trustului este înfiinţarea postului de televiziune Gliga TV şi în municipiul Topliţa, unde din 14 noiembrie 2011 există prima televiziune din istoria acestui oraş. Reprezentat în presa scrisă prin ziarul bilunar “Glasul Văilor”, în reţeaua de televiziune Gliga TV, iar în reţeaua audio prin radioul - Gliga FM. Directorul trustului Gliga CATV, Daniel Gliga s-a fotografiat cu toţi partenerii şi colaboratorii săi iar la final le-a mulţumit individual pentru încrederea acordată pe tot parcursul anului şi la final le-a oferit în dar fiecărui invitat fotografia personală înrămată împreună cu ultimul număr al ziarului „Glasul Văilor”.
O firmă locală se dezvoltă
“...Sunt prieten al lui Dănuţ pentru că ne cunoaştem dinainte de a fi oameni politic, de când încercam să intersectăm reţelele de cablu, reţelele de comunicaţii şi tot ce înseamnă media. Dar pentru că sunt la un ceas aniversar eu vreau să vă felicit pentru că ştiu că s-a pornit de la foarte puţin şi că Dănuţ a ştiut să îmbine spiritul de afaceri cu politica şi a crescut în valoare. Eu mă bucur când o firmă locală se dezvoltă, am un respect foarte mare pentru aceste firme care produc locuri de muncă, servesc comunitate, aduc bani la bugetul local şi ar trebui să ajutăm cu toţii firmele locale pentru că ele dau consistenţa comunităţiilor”.
Petru Başa, senator PDL
Colaborare bună şi pe viitor
“Sunt emoţionat pentru că nu puteam să nu tresar de câte ori am auzit pronunţat în seara aceasta numele Gliga şi vreau să vă povestesc că mi se întâmplă să fiu întrebat cum îmi merge televiziunea, iar pe Daniel dacă mai face viori şi nu ne sifiim să zicem că eu sunt unchiul şi el nepotul, deşi nu suntem rude cu adevărat. Mai glumim, dar suntem prieteni adevăraţi şi am venit cu mare drag la această întâlnire cu colaboratorii acestui trust să îi urez şi eu succes, multă putere de muncă şi sper să continuăm să avem şi pe viitor o colaborare foarte bună cu această televiziune.”
Gliga Vasile, deputat PSD
Proiectul merge foarte bine
“O aplecare deosebită Gliga TV a avut întotdeauna faţă de promovarea tradiţiilor şi portului popular şi mă bucur că proiectul pe care l- aţi dezvoltat încet acum merge foarte bine. Mă bucur proiecţia şi planurile dvs. sunt de dezvoltare pentru 2012, asta înseamnă locuri de muncă pentru Reghin, pentru Valea Mureşului şi pentru Valea Gurghiului şi cred că acest lucru spune foarte multe. Dacă ar fi să vă transmit un gând ar fi acela că Reghinul este locul acela în care s-a născut mama mea. Văile Mureşului şi Gurghiului sunt locuri care mi-au devenit casă şi din acest punct de vedere cred că Daniel a reuşit să le dea culoare şi pe sticlă, locurilor pe care ue le iubesc tare mult”.
Ciprian Dobre, deputat PNL
Profesionalism şi respect
“Avem două televiziuni în Reghin şi asta nu poate decât să ne bucure una dintre ele este Glig CATV care de la înfiinţare şi până în prezent şi-a făcut un renume în domeniul audiovizualului, prin promovarea şi prezentarea companiilor din mediul de afaceri din municipiu, cât şi a tradiţiilor şi obiceiurilor din zona Reghinului. Felicit colectivul de la Gliga CATV pentru că au dat dovadă consecvenţă, obiectivitate, profesionalism şi respect deontologic până în prezent şi sper să o facă la fel şi de acum înainte”.
Nagy Andraş, primar municipiul Reghin
Ţăranii au devenit vedete locale
“E bine că avem două televiziuni în municipiu deoarece se completează una pe cealaltă, iar concurenţa nu poate crea decât progres. Eu îl admir pe Daniel şi echipa sa pentru evoluţia care au înregistrat-o în ultimii ani în Reghin şi zonele limitrofe transformând ţăranii noştri în vedete locale. Ei sunt foarte fericiţi şi îmi povestesc de câte ori merg la ţară cine dintre sătenii lor a devenit subiect de emisiune tv şi urmăresc cu mare interes toate dezbaterile”.
Maria Precup viceprimar Reghin
Sfaturi utile de la specialişti
“Suntem prieteni şi colaboratori cu domnul Daniel Gliga administratorul Trustului Gliga şi am răspuns prezent la invitaţia acestuia, la petrecerea dată în cinstea trecerii într-un an nou, în primul rând pentru că trei localităţi din comuna nostră beneficează de serviciile oferite de Gliga CATV şi ne bucurăm pentru acest fapt. Locuitorii comunei noastre aşteaptă seară de seară în faţa televizorului, ştiri, anunţuri locale sau emisiuni în care sunt prezentaţi oameni din mediul rural cu poveşti de viaţă sau să primească sfaturi utile de la şefii de deconcentrate sau de la specialişti în diverse domenii de activitate."
Dumitru Cotoi, primar comuna Batoş
Avem contract de publicitate
“Gliga CATV emite şi în cele două sate aparţinătoare comunei noastre, motiv pentru care este atât de iubită la noi şi de Peteleni şi Habiceni. Noi, primăria, avem un contract de publicitate şi de prestări servicii şi suntem foarte mulţumiţi de modul în care postul de televiziune ne prezintă viaţa satului şi pulsul evenimentelor de pe raza comunei noastre. Le urez succes în continuare”
Pădurean Sorin Pompei, primar comuna Petelea
Deschidere spre păstrarea tradiţiilor
„Vreau să vă spun că locuitorii zonei Văii Mureşului au aşteptat cu nerăbdare să aibă în sfârşit şi ei o televiziune care să îi reprezinte şi care să le prezinte obiceiurile zonei şi viaţa în mediul rural. Mă bucur că s-a înfiinţat această televiziune pentru a prezenta şi pe sticlă felul în care convieţuim şi armonia în care trăim noi de sute de ani toate etniile în această zonă. Totodată prin intermediul emisiunilor acestui post sunt prezentaţi, o serie de oameni cu suflet mare şi cu deschidere faţă de păstrarea tradiţiilor care fac atâta cinste judeţului Mureş.”
Adalbert Kocsis, primar comuna Aluniş
Evenimente prezentate echidistant
„Pe întreaga rază a comunei Brâncoveneşti Gliga TV emite, noi suntem mândri că la 10 km de noi se află o asemenea televiziune, care prezintă echidistant evenimente şi ştiri de care avem nevoie şi noi locuitori din mediul rural pentru a ne informa corect şi în cât mai scurt timp. Ţin să îl felicit pe domnul Gliga pentru că îşi lasă profesioniştii să-şi facă meseria cum ştiu ei mai bine”.
Ordog Ferencz , primar comuna Brâncoveneşti.
Sunt pe drumul cel bun
Vreau să îl felicit pe domnul Daniel Gliga, pentru că a avut curaj să deschidă o televiziune şi pentru locuitorii din mediul rural şi pot să vă asigur că cel puţin în comuna noastră e foarte urmărită. La orele 19.00 majoritatea locuitorilor noştri comută telecomanda pe acest post pentru că aici pot viziona aspecte locale care sunt de multe ori, mai aproape de centrul lor de interese, decât alte programe din spaţiul de antenă alocat telespectatorilor de televiziunile naţionale. Gliga CATV sunt pe drumul cel bun şi sper să crească de la an la an”.
Emanoil Hurdugaci primarul comunei Chiherul de Jos
Să devină şi mai buni!
„Ce pot să spun despre Gliga CATV? Este o televiziune care împrăştie o mulţime de informaţii interesante.Totodată ne prezintă şi pe noi cu tradiţiile şi obiceiurile din Hodac şi Toaca. Deci nu le pot reproşa nimic nici cu privire la calitate nici la serviciile de mentenanţă. Îi felicit din toată inima pentru tot ce fac şi pot să le urez să devină şi mai buni şi să ajungă la raitingul maxim pe care îl visează fiecare post TV ”.
Iacob Valentin, primar comuna Hodac
Televiziune de calitate
„Pe noi ne ajută foarte mult Gliga CATV pentru că înseamnă reţea de cablu în Ibăneşti, se prinde acest post pe toată raza comunei şi din punctul meu de vedere e o televiziune de calitate, au un ziar interesant şi un post de radio care merită ascultat. Deci numai la superlativ pot vorbi de acest trust.”
Dan Vasile, primar comuna Ibăneşti
Succes în continuare!
„Lunca Tecii cred că este cea de a doua comună din jurul Reghinului care s-a branşat la această televiziune în care eu de la începutul începuturilor am crezut foarte mult. Le doresc succes în continuare, elan spiritual şi cât mai mult spaţiu de antenă. La noi în Lunca cu cele 5 sate aparţinătoare numărul abonamentelor e într-o creştere continuă.”
Vultur Teodor primar comuna Lunca Tecii
Felicitări echipei!
Am felicitat toată echipa şi personalul Gliga CATV pentru modul în care au expus pe sticlă, principalele manifestări din comuna pe care conduc şi a celorlalte localităţi din zona de acoperire a postului. Le doresc multe succese în continuare şi să fie alături de noi la toate evenimentele cultural artistice pe care le desfăşurăm în comuna Gurghiu.
Laurenţiu Boar, primar comuna Gurghiu
Un pic de bunăstare locuitorilor
„Gliga TV, internet şi radio înseamnă un pic de bunăstare pentru locuitorii noştri, pentru că ei atunci când au acele utilităţi de care au nevoie sunt mulţumiţi. Şi atunci când aproape fiecare cetăţean şi instituţie publică de pe raza comunei are câte un abonament la Gliga TV şi locuitorii noştri sunt mai aproape de realitate şi să ştiţi că celor de la Gliga TV chiar le pasă.”
Chira Gheorghe, primar comuna Breaza
Noul rector UPM: Călin Enăchescu sau Ramona Neag?
January 25, 2012
Călin Enăchescu, prorectorul didactic al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere şi prof. univ. dr. Ramona Neag, prodecanul Facultăţii de de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative sunt cei doi candidaţi la funcţia de rector al Universităţii “Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureş. Alegerile vor avea loc în data de 9 februarie, iar după confirmarea noului rector de către Ministerul Educaţiei, aceasta va numi şi viitorii prorectori, didactic şi ştiinţific din cadrul universităţii.
Voi încerca să continuăm tot ceea ce a fost făcut bun
„Sunt de formaţie economist, expert în domeniul financiar contabil. Această pregătire mă gândesc că poate să-mi asigure cunoştinţele necesare pentru anii care urmează în ceea ce priveşte o gestiune a unei instituţii publice în condiţii de dificultăţi financiare. În planul meu managerial am încercat să punctez aspectele pe care aş dori să le urmăresc, bazate pe patru principii, activitatea de educaţie, de cercetare, activitatea în domeniul relaţiilor internaţionale şi activităţi în domeniul administrativ. Bineînţeles că va trebui să se pornească de la ceea ce există şi voi încerca, în cazul în care voi fi aleasă în funcţia de rector, să continuăm tot ceea ce a fost făcut bun în universitate, vom încerca să modificăm acele lucruri care nu merg şi multe alte aspecte, care vor presupune şi o analiză foarte atentă şi luarea unor decizii oportune la momentul oportun.”
Prof. univ. dr. Ramona Neag
Nu e simplu să-ţi iei o astfel de responsabilitate
„În virtutea experienţei mele didactice din cadrul UPM am considerat că e de datoria mea să mă implic în activitatea managerială a universităţii, să continui trendul ascendent pe care universitatea l-a avut în ultima perioadă. Nu e un moment uşor, nu e simplu să-ţi iei o astfel de responsabilitate şi cred că este de datoria mea să îmi asum o astfel de responsabilitate, în contextul în care colegii vor aprecia proiectul meu de plan managerial. În acest plan managerial, principalul aspect este acela ca UPM să devină un nume de referinţă pe plan regional şi naţional, cu un management academic modern, cu o structură dinamică, cu beneficii în principal studenţilor şi evident cu o mare priză în ce priveşte dezvoltarea şi stabilitatea resursei umane din universitate.”
Prof. dr. Călin Enăchescu
Elevii de la „Unirea”, cu paşi mărunţi prin muzeu
January 25, 2012
Zilele Colegiului Naţional ”Unirea” din Târgu-Mureş, au reprezentat şi o binevenită ocazie pentru desfăşurarea miercuri, 25 ianuarie, a unei interesante activităţi de pedagogie muzeală. Organizată în parteneriat cu Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Judeţean Mureş, activitatea intitulată ”Natura în miniatură”, este parte integrantă din Programul de pedagogie ”Cu paşi mărunţi prin muzeu”.
Proiecte susţinute şi în limba engleză
Despre activitatea desfăşurată, Dana Botoş, şef de secţie la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Târgu-Mureş, a declarat: ”Activitatea desfăşurată este cuprinsă într-un ciclu mai vast şi urmăreşte în primul rând valorificarea patrimoniului acestui muzeu, în funcţie de programa şcolară pe care elevii o au de parcurs. S-a urmărit de asemenea, perceperea muzeului de către elevi ca o resursă educaţională, care să contribuie la dezvoltarea la aceştia a unor competenţe practice, precum şi a cunoştinţelor de specialitate. Noi nu suntem la prima activitate derulată împreună cu acest colegiu. Spre exemplu, la sediul muzeului, în luna noiembrie a anului trecut, a avut loc un atelier pedagogic foarte reuşit, cu elevii clasei a VIII-a A, îndrumaţi de către doamna profesoară de biologie Suciu Stanca şi de diriginta Andrea Năznean, precum şi de specialiştii muzeului, care au realizat cu respectiva ocazie, minidiorame cu diverse medii de viaţă”.
De menţionat este şi faptul că - oarecum inedit - elevii prezenţi la activitate şi-au susţinut proiectele atât în limba română, cât şi în limba engleză, iar conţinutul acestora a fost unul cât se poate de consistent şi interesant. Despre acest aspect, Dana Botoş a făcut următoarele precizări: ”Elevii şi-au susţinut proiectele, atât în limba română, precum şi în limba engleză. În cadrul acestei activităţi, s-a urmărit dezvoltarea următoarelor competenţe: compararea unor tipuri de ecosisteme naturale şi antropizate, utilizarea de mijloace şi metode adecvate investigǎrii ecosistemelor, reprezentarea structurii funcţiilor sistemelor biologice pe baza modelelor, demonstrarea înţelegerii consecinţelor propriului comportament în raport cu mediul”.
Hora Unirii jucată cu înţelepciune la Târgu-Mureş
January 24, 2012
Cotidianul Zi de zi vă prezintă filmul evenimentelor de ieri seară de la Târgu-Mureş, organizate cu prilejul zilei de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române.
Ora 16.57: Circa 60 de persoane au venit la Ceasul cu flori la întâlnirea convocată pe Facebook. Oamenii ţin în mâini lozinci pe care scrie „Jos Băsescu”, „Jos Mafia”, „Libertate, vrem anticipate”, „Paşcane, afară cu naziştii din ţară”, „Paşcan prefect defect”.
Ora 17.11: Între timp numărul protestatarilor s-a dublat. Cineva cu o portavoce dă tonul la scandări: „Bob, Bob, Boc, demisia pe loc!”, „Anticipate, nu comasate!”, „Nu vă fie frică şi Băsescu pică!”
Ora 17:28: Din peste 400 de piepturi se aude la unison „Nu staţi în balcoane, că muriţi de foame!”, „Băsescu dacă-ţi pasă, demisia pe masă!”, „Armata e cu noi, ca în 22!”
Ora 17:38: Tot mai mulţi mureşeni se alătură protestatarilor. Un lider de sindicat asigura presa că nu vor fi incidente. „Vrem doar să facem o Horă a Unirii, nimic mai mult”, spune Călin Orlando Cociş.
Ora 17:50: La Ceasul floral sunt aproape 1.000 de oameni.
Ora 17:58: Busculadă la intrarea în Teatrul Naţional, unde Primăria organizează un spectacol. „Lăsaţi-ne să intrăm, să vă fie ruşine pentru organizare”, se aud voci la intrare.
Ora 18.03: Actorul Nicu Mihoc deschide show-ul, spunând că „vremurile actuale se aseamănă cu cele de atunci.”
Ora 18.15: Demonstranţii sosesc în Piaţa Teatrului. Se strigă „Demnitate!”, „Români, maghiari, noi suntem unitari!” şi „Jos Băsescu!”
Ora 18.41: Aproape 1.500 de protestatari se „încălzesc” cu lozinci diverse. În parcarea de sub Teatru, ascuns vederii, un grup de scutieri stau disciplinaţi lângă o maşină. Probabil „Planul B” în caz de nevoie...
Ora 19.00: Dorin Florea vorbeşte celor din Teatru, făcând un apel la respect şi unitate. „Vă asigur că Hora Unirii se va juca la Târgu-Mureş!”, afirmă primarul.
Ora 19.04: Un grup răzleţ dansează deja Hora. În curând trebuie să iasă şi mureşenii din Teatru. Jandarmii care au împânzit zona au feţe crispate. Tensiunea e la cote maxime, nu se ştie ce va urma când spectatorii vor ajunge la aer şi se vor întâlni cu protestatrii care au ocupat Piaţa. Se dă ceai cald gratis, iar singura jandarmeriţă din dispozitiv zâmbeşte...
Ora 19.10: Începe oficial Hora Unirii. Spaţiul din faţa Teatrului devine o scenă imensă unde tineri, vârstnici şi copii îşi dau mâinile. Nu mai contează apartenenţa politică, cine e membru PSD, PDL sau PNL, cine îl susţine pe Băsescu, Ponta sau Antonescu.
Ora 19.31: Deşi a promis că va juca Hora Unirii cu mureşenii, primarul s-a făcut nevăzut. Din boxe nu se mai aude nimic, iar „rebelii” încep să scandeze din nou: „Florea, nu uita, a venit şi vremea ta!”, „Jos Băsescu!”
Ora 19.40: Demonstranţii se îndreaptă spre centru. În zonă mai rămân, totuşi, câteva forţe de ordine. Deşi aproape pustie, Piaţa Teatrului mai păstrează parcă ecoul de la Hora Unirii: „Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!”






