“La Angela” a cucerit Franţa
November 28, 2011
Francezii şi reprezentanţi ai mai multor ţări europene au fost impresionaţi de produsele tradiţionale româneşti pe care “La Angela” le-a prezentat la o importantă expoziţie de gastronomie, desfăşurată zilele trecute în Franţa. Aflaţi într-o colaborare cu Centrul de Formare Profesională Saint Michel Mont Mercure, mureşenii au fost invitaţi la eveniment, alături de mai multe ţări europene.
Sarmale în foi de viţă coapte în dovleac, piept de raţă cu gutui, piept de curcan cu prune şi castane, medalion din spinare de cerb carpatin cu ciuperci de pădure marinate şi sos de coacăze negre, prăjituri tradiţionale româneşti, cozonaci cu mac şi nucă sau palaneţe cu brânză şi varză, au fost câteva dintre bunătăţile marca “La Angela”, care au făcut senzaţie printre francezii prezenţi la expoziţie. “În cele cinci zile de expoziţie cu gustare, standul nostru a fost tot timpul plin de musafiri. Le-au plăcut tare specialităţile noastre, iar pălinca de prune a fost cireaşa de pe tort. S-a terminat repede”, a spus Angela Blaga, şefa delegaţiei mureşene, administrator al firmei Laborator „La Angela”.
Din delegaţia mureşeană au mai făcut parte: Simionca Marta, cofetar şef la Laboratorul de prăjituri „La Angela”, Nagy Iolan cofetar la Laboratorul de prăjituri „La Angela”, Zaharie Fărcaş – Şef restaurant „La Angela”, Lucian Blaga, Director Economic „La Angela”, Teodor Blaga – director SC Lucian Comimpex, Ioan Trif – Administrator SC Lucian Comimpex şi Irina Ignat – City Plaza Cluj.
Pe lângă bunătăţile apetisante mureşenii s-au prezentat în Franţa şi cu numeroase cadouri pentru participanţi: CD-uri, cărţi, vinuri şi hărţi, toate menite să promoveze imaginea României. „Am făcut benevol, cu plăcere, o muncă de promovare a imaginii României. Cei care au trecut pe la standul nostru au rămas cu impresii foarte frumoase legate de România”, a spus Angela Blaga.
Prezenţa mureşenilor la expoziţie nu a rămas fără ecou. Majoritatea elevilor prinşi în programul schimburilor de experienţă şi-au manifestat intenţia de a face practică la Târgu-Mureş, la laboratorul „La Angela”.
Angela Blaga a mai adăugat că în perioada următoare oameni de la firma târgumureşeană vor mai merge în schimbrui de experienţă în Olanda, Germania şi Portugalia.
Prăjituri cu specific franţuzesc La Crema
November 27, 2011
O nouă cofetărie, care îmbină eleganţa şi rafinamentul cu gustul franţuzesc s-a deschis la Târgu-Mureş.
Cofetăria La Crema, situată pe strada Revoluţiei nr. 2 a fost inaugurată vineri, 25 noiembrie, într-un cadru festiv, târgumureşenii fiind invitaţi să guste din paleta largă de dulciuri oferite.
Micuţa cofetărie cochetă se adresează consumatorilor de toate vârstele şi pentru toate buzunarele, oferind o gamă largă de sortimente de prăjitură, torturi şi fursecuri. „Cofetăria La Crema este realizată cu scopul de a produce prăjitura perfectă. Am selectat o gamă variată de produse şi în general încercăm să ne adaptăm gusului franţuzesc. Avem o gama variată de prajituri exotice, de torturi cu fructe, iar pentru clienţii mai deosebiţi o gamă variată de cheesecake-uri care sunt foarte bune şi gustoase”, a precizat Laura Cernat, director marketing al Cofetăriei La Crema.
Pe viitor, paleta de dulciuri se va diversifica cu o gamă variată de sortimente. „Vom încerca să ascultăm clientul şi să ne adaptăm după gustul fiecăruia. Am încercat să ne axăm pe piaţă cam la acelaşi nivel cu celelalte cofetării care există, dar am încercat să dăm o notă mai exotică prăjiturilor”, a completat Laura Cernat.
Clienţii pot comanda prăjituri de casă, exotice, torturi de botez, de nuntă, de aniversare în cadrul cofetăriei, ulterior fiind creată şi o pagină de internet. Comenzile sunt onorate în 24 de ore. Cofetăria este deschisă de luni până joi între orel 8.00-21.00, vinerea de la 8.00-17.00, sâmbăta este închis, iar duminica este descis între orele 9.00-17.00.
Cosmin Truţa, din Gurghiu la Microsoft, IBM şi Google
November 15, 2011
Cotidianul Zi de zi vă prezintă povestea lui Cosmin Truţa, unul din românii care lucrează pentru gigantul IT Microsoft. Acesta este originar din comuna Gurghiu, are 36 de ani, locuieşte în prezent în Redmond, Washington, SUA, şi are în CV joburi la IBM şi Google, precum şi la Ontario Cancer Institute din Canada.
De la “Papiu” în Canada, via Cluj
A absolvit Colegiul Naţional “Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş în 1994, după care şi-a continuat studiile în domeniul matematicii - informaticii, la Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj Napoca. “Vroiam să merg la Cluj. Alegerea era deci între Universitate şi Politehnică, şi în final am ales Facultatea de Matematică-Informatică la Universitate, pentru că eram mai înclinat înspre partea teoretică”, rememorează Cosmin. După absolvirea facultăţii, fostul papiist şi-a continuat studiile la University of Toronto, Canada. “Am ajuns acolo prin concurs de dosare. În timpul în care terminam facultatea la Cluj, am trimis aplicaţii pentru masterat/doctorat la mai multe universităţi. Am dat testele standardizate TOEFL şi GRE şi mi-am trimis notele de la facultate, recomandări de la profesori şi alte lucruri care se mai cereau. În final am fost acceptat de University of Toronto”, explică mureşeanul.
Job de jumătate de normă la “Babes Bolyai”
Acesta îşi aminteşte cu emoţie de primul loc de muncă. Unul remunerat slăbuţ, dar cu foarte bune perspective de viitor. “Am fost angajat cu carte de muncă, pentru prima dată, la Laboratorul de Cercetare în Informatică de la “Babes-Bolyai”, în timpul facultăţii. A fost doar o jumătate de normă şi aveam un salariu mai mic şi decât bursa. Totuşi, asta pentru mine a fost ok, pentru că nu câştigul îl urmăream în acele vremuri. Mă interesau oportunităţile de viitor. A fost acela primul loc de muncă? Da şi nu. A fost, pentru că acolo m-am format profesional. Domnul Dan Chioream mi-a fost profesor, şef şi mentor. Pe de altă parte, totuşi, salariul nu era nici măcar unul de subzistenţă, şi când spun asta mă refer comparativ la restul salariilor de atunci din România. Dar, după cum spuneam, asta nu mă interesa la vremea aceea. Aş fi stat acolo şi pe gratis! Am ajuns să fiu, în final, şi preparator la Universitate, dar pentru o perioadă foarte scurtă”, afirmă Cosmin.
Primul loc de muncă, în sensul clasic de salariat, a fost
la Ontario Cancer Institute în Toronto. “Şi cu toate astea, chiar şi
acolo, şeful meu, Igor Jurisica, era, concomitent, profesor de
bioinformatică la University of Toronto”, afirmă specialistul IT.
Angajat de giganţii IT-ului mondial
Au urmat alte joburi şi nu pentru orice angajatori, ci pentru coloşii Microsoft, Google şi IBM. “Sunt foarte multe asemănări, dar şi foarte multe deosebiri între ele. Se cheamă “corporate culture” şi derivă din istoricul companiilor şi din felul în care acestea se poziţionează în mediul de afaceri: cum merge aşa-zisul “core business”. Să dau un exemplu: majoritatea firmelor din Fortune 500 sunt clienţi IBM. Microsoft şi Google, în schimb, produc software menit să ruleze pe calculatorul de acasă, sau, mai nou, pe telefonul mobil. Aceste orientări nu sunt exclusive, pentru că şi Microsoft şi Google produc software pentru guverne şi corporaţii şi, la fel, şi IBM adresează şi nevoilor unui end-user. Însă, cel puţin din propria experienţă, pot să spun că orientarea spre “core business” şi diferenţele între ce constituie “core business” pentru fiecare companie în parte influenţează tot mersul companiei, de la felul deciziilor din management, până la felul în care decurg relaţiile între colegi şi, în final, muncă”, spune Cosmin.
Master finanţat de IBM
Întrebat cum a ajuns să lucreze pentru IBM, mureşeanul răspunde că a intrat în legătură cu colosul IT imediat după ce a ajuns la University of Toronto. “IBM mi-a finanţat masterul în schimbul participării mele într-un program de colaborare universitară numit Centers for Advanced Studies. M-am reîntors în 2006, unde am lucrat, cu echipa cu care colaborasem în timpul masteratului, la dezvoltarea compilatorului IBM XL C++”, precizează Cosmin.
Dezvoltator de browsere web
Fostul papiist mărturiseşte că cea mai mare satisfacţie pe care o are atunci când se gândeşte că software-ul pe care l-a scris e peste tot. “La Microsoft şi la Google am scris cod pentru browsere de web, Internet Explorer la Microsoft, Chrome şi WebKit la Google. La IBM am scris cod pentru IBM Power Systems şi pentru IBM System z. Asta înseamnă că de la orice smartphone care rulează WebKit (Android, iPhone, BlackBerry, etc. – n.a.), continuând cu tablete, PC-uri şi terminând cu mainframe-uri şi supercomputere IBM, toate acestea rulează cod la care şi eu am contribuit. Ca şi succes extern, am reuşit să reprezint IBM la o şedinţă a comitetului de standardizare a limbajului C++. Acolo mi-am susţinut o propunere care a fost, mai apoi, standardizată”, explică mureşeanul.
Cercetare la Ontario Cancer Institute
Referindu-se la cel mai frumos proiect la care a lucrat în cariera sa, Cosmin a rememorat perioada petrecută la Ontario Cancer Institute, unde a lucrat cot la cot cu biologi şi bioinformaticieni la dezvoltarea de produse informatice folosite în lupta împotriva cancerului. “Am scris software pentru prelucrarea digitală a imaginilor micro-cristalografice şi am contribuit şi la un software folosit în studiul interacţiilor între proteine. A fost o perioadă scurtă, dar împlinită”, îşi aminteşte tânărul.
Urmăreşte noutăţile de acasă
Deşi se află la mare depărtare de locurile natale, fostul papiist urmăreşte cu atenţie tot ce se întâmplă acasă, inclusiv proiectul care vizează înfiinţarea unui Centru de cercetare medicală IBM la Târgu-Mureş. Proiect care în viziunea lui Cosmin Truţă are deocamdată multe necunoscute. “Am auzit de proiect şi le doresc cel mai mare succes! IBM operează în cele mai diverse domenii de activitate. De fapt, nu cred că mai sunt multe alte companii care să aibă un portofoliu atât de variat ca şi IBM. Software, hardware, consultanţă de afaceri, cercetare tehnico-ştiinţifică, servicii şi nici nu sunt sigur că le-am enumerate pe toate. Dar astea sunt rezultatul activităţilor în zeci de locaţii, peste tot în lume. Ce impact va avea acest Centru asupra companiei? Nu cunosc detalii şi, ca atare, nu pot să dau un răspuns dacă m-aş întoarce în Târgu-Mureş anume pentru asta”, a conchis Cosmin.
Timpul liber, petrecut cu familia şi prietenii
Întrebat cum îşi petrece timpul, fostul papiist a răspuns simplu: foarte obişnuit, cu familia şi prietenii! “Ca şi tătic, este important să mă dedic creşterii copilului, şi treburilor pe lângă casa. Şi eu, şi soţia mea avem o carieră şi, în acelaşi timp, ne împărţim şi împărtăşim bucuriile părinteşti, sarcinile casnice, mergem la distracţii, mergem în excursii. În plus, ţin foarte mult la legăturile pe care le-am făcut în România, dar şi cu oameni pe care i-am cunoscut aici în America de Nord. Culmea culmilor, la Google am reîntâlnit un fost coleg de la “Papiu”! Lumea, totuşi, nu e mare...”, a afirmat Cosmin.
Mihai Poruţiu vrea management privat la aeroport
November 13, 2011
Aeroportul “Transilvania” Târgu-Mureş trebuie să se transforme din regie autonomă în societate comercială cu management privat, este principala concluzie a unui proiect conceput şi depus la Consiliul Judeţean Mureş în august 2010 de Mihai Poruţiu, consilier judeţean PDL. “Proiectul a fost depus în august 2010, dar încă nu a fost discutat, şi face o analiză comparativă e evoluţiei dupa 1989 a celor 14 aeroporturi din România, patru rămase la Ministerul Transporturilor, majoritatea dintre ele - în număr de opt - predate la Consiliile Judeţene, unul privatizat şi unul concesionat. Proiectul ajunge la concluzia că ar fi bine ca aeroportul să fie transformat din regie autonomă în societate comercială, 100% a Consiliului Judeţean, deci acelaşi proprietar, dar cu privatizarea managementului. De asemenea, trebuie înţeles că proiectul este o propunere, deci poate fi amendat şi îmbunătăţit prin discuţii”, a declarat Mihai Poruţiu.
Potrivit acestuia, transformarea Aeroportului “Transilvania” în societate comercială ar adduce după sine o serie de avantaje pentru Consiliul Judeţean Mureş. “Printre avantaje ar fi o mult mai mare flexibilitate în activitatea aeroportului, de exemplu poate să devină un jucător pe piaţa comerţului cu echipamente specifice aviaţiei, transport aerian, etc. Totodată, Consiliul Judeţean rămâne proprietar, dar la un moment dat poate atrage şi alţi parteneri, fără să cedeze din “suveranitate”, iar managementul privat al aeroportului este mult mai responsabil, răspunde direct de performanţe - poate cîştiga foarte mult - sau eventuale eşecuri - plăteşte din buzunar, prin garanţiile pe care le depune când îşi asumă această sarcină”, a completat Mihai Poruţiu.
Produsele “Miro” gustate de tot mai mulţi reghineni
November 10, 2011
SC Prodimpex Monica SRL din Reghin este o companie din Reghin înfiinţată în anul 2000 şi care are ca obiect de activitate producerea de preparate din carne de vită, porc şi pasăre. Gama de produse poartă denumirea “Miro” care a devenit un brand pe piaţa judeţeană. Societatea a luat fiinţă ca o afacere de familie pusă pe picioare de reghineanul Ioan Tinca, care în 1994 a ajuns în Israel unde a avut ocazia să muncească într-un magazin de cărnuri până în 1999. Întors în ţară cu o sumă importantă de bani a intrat pe piaţa mezelurilor, împreună cu finul său, Ovidiu Blaga Covrig, absolvent al unei facultăţi de chimie de industrie alimentară.
43 de produse cu licenţă de fabricaţie
Întreprinzătorii au început cu un singur angajat şi cu o producţie de 50-60 de kilograme de preparate pe zi. Încet dar sigur s-au dotat, dezvoltat şi specializat, reuşind să câştige cinstit un segment important de populaţie, consumatori de preparate din carne. În 2011, SC Prodimpex Monica SRL funcţionează cu zece angajaţi şi a ajuns în acest moment să deţină o licenţă de fabricaţie şi reţetă proprie pentru 43 de produse, printre care cele mai solicitate sunt cârnatul de casă, salamul ţărănesc aflat pe piaţă de nouă ani, rulada de piept de pui, rulada picola, chiftteluţele, şunca “Miro” şi nu în ultimul rând pasta de mici “Miro”, care înseamnă de fapt iniţialele de la numele celor doi asociaţi şi ale soţiilor acestora.
Al treilea magazin, în pregătire
Compania a ajuns să se bucure de aprecierea unui număr din ce în ce mai mare de clienţi, drept dovadă administratorii firmei au deschis până în prezent două magazine de desfacere şi sunt pe punctul de a deschide şi pe cel de al treilea până la finele anului 2011. Momentan, SC Prodimpex SRL deţine un magazin la punctul de lucru al unităţii de pe strada Pandurilor 136/A, dotat la standardele impuse de Uniunea Europeană. Cel de al doilea magazin funcţionează în cartieul Unirii, în blocul 19, în locaţia fostului sediu al CEC, care a fost inaugurat la 1 aprilie 2011 şi unde clienţii pot găsi o gamă variată de produse din carne proaspete, destinate cumparăturilor de fiecare zi, zilnic între orele 9.00 şi 19.30 şi în zilele de sâmbătă între orele 8.00 şi 16.30. Cel de-al treilea magazin al celor doi asociaţi se va deschide până la finalul anului în cartierul Rodna, unde există deja un spaţiu identificat la care se lucrează în acest moment. “Am crescut deşi am început cu vânzări mici în primele zile de la 50 de lei zi şi am ajuns în perioadă de vârf la 3.000 de lei, ceea ce cred că înseamnă că produsele noastre sunt gustate şi plac”, a declarat Ovidiu Covrig Blaga.
Produse prezente în 100 de magazine
Producţia care nu intră în magazinele proprii se realizează prin parteneri şi agenţi economici, astfel încât produsele “Miro” sunt prezente în circa 100 de magazine de profil din municipiu şi împrejurimi. Firma nu deţine abatoare şi îşi asigură materia primă de la furnizori agreaţi de Uniunea Europeană şi procesează doar carne de vită, porc şi pasăre. “Noi vrem să creştem în continuare prin calitate şi seriozitate şi sperăm să putem lăsa moştenire această afacere şi la nepoţii noştrii”, a declarat Ioan Tinca, unul dintre administratori. “Cred că raportul calitate-preţ al produselor şi serviciilor oferite de noi este cel mai bun de pe piaţă, iar satisfacţia clienţilor fără să pară un clişeu ieftin chiar este unul dintre obiectivele noastre prioritare. Spun asta deoarece la Prod Impex Monica SRL se pune foarte mult accent pe creşterea constantă a nivelului de pregătire teoretică şi practică a tuturor angajaţilor. De aceea vă spun că noi azi suntem pregătiţi să scoatem orice produs la orice oră în raport de cerinţele pieţei. Diversificăm paleta produselor în funcţie de cererile clienţilor la preţuri de criză. E un pas înainte deoarece am ajuns să pregătim în acest moment dacă e cazul pentru evenimente festive chiftele, rulade de pui sau şniţele şi tot platoul la comandă”, a afirmat Ovidiu Blaga Covrig.
Acţiunile Azomureş au plusat pe o bursă în scădere
November 2, 2011
După ce în urmă cu două şedinţe se tranzacţionau la circa 0,842 lei/unitate, titlurile producătorului de îngrăşăminte Azomureş Târgu-Mureş (AZO) au sărit cu 32% . La debutul şedinţei de tranzacţionare de la bursă cotaţia a ajuns 1,55 lei/unitate. Creşterile au survenit după un anunţ pe bursă al Azomureş, conform căruia, Grupul elveţian Ameropa este interesat de preluarea acţiunilor principalilor deţinători ai capitalului social al combinatului chimic, Eurofert şi Azomureş Holdings LLC.
Indicele BET era pe minus cu 1% la aceeaşi oră, în condiţiile în care pieţele europene marcau căderi abrupte de până la 4%. Acţiunile Fondului Proprietatea pierdeau 1,2%, cele ale SIF Moldova (SIF2) erau pe minus cu 4,7%, în timp ce titlurile Oltchim cădeau cu 14,7%. Anunţul a determinat o creştere cu 40 la % a preţului de tranzacţionare a acţiunilor AZO pe Bursa de Valori Bucureşti. AZO, derulând afaceri de 285 de milioane de euro, a obţinut anul trecut un profit net de 36 de milioane. Acţiunile companiei sunt profitabile şi pe bursă, AZO având o capitalizare de 102,6 milioane de euro. De la începutul anului, preţul unei acţiuni AZO a crescut cu 75 %. După anunţul privind posibila preluare a acţionarilor majoritari ai AZO, o acţiune a firmei s-a vândut cu un preţ cu 40 % mai mare.
Bancpost are 100.000 de utilizatori pe internet banking
November 2, 2011
De la începutul anului, Fastbanking®, serviciul de internet banking al Bancpost, şi-a dublat numărul de clienţi, întâmpinând în 2 noiembrie 2011 pe cel de-al 100.000-lea utilizator!
Potrivit unei cercetări interne, 52% din clienţii Fastbanking® sunt persoane sub 45 de ani, în proporţie egală femei şi bărbaţi. Valorile cele mai ridicate de trafic se înregistrează de luni până joi în intervalul 9 – 11, lunea observându-se cele mai multe conectări şi tranzacţii. „Operaţiunea cel mai des efectuată în aceste intervale este plata facturilor (utilităţi) şi transferuri. Bancpost spune un BRAVO tuturor celor 100.000 de clienţi care au ales să includă Fastbanking® în administrarea disponibilităţilor lor băneşti. Cu această ocazie, pentru a familiariza utilizatorii nou înrolaţi cu întreaga arie de funcţionalităţi, Fastbanking® pune la dispoziţia acestora pagina demo, la adresa http://demofastbanking.ro/”, aflăm de la Robert Zănescu,
director PR, Comunicare, Relaţii Comunitare şi Responsabilitate Socială al Bancpost.
Pagina demo are rolul de a uşura accesul utilizatorilor la funcţionalităţile aplicaţiei şi de a-i ajuta să profite la maximum de facilităţile oferite. „Cele 11 filme postate ilustrează în detaliu paşii pe care un utilizator trebuie să-i urmeze pentru efectuarea de operaţiuni.
Fastbanking®, serviciul de internet banking al Bancpost contribuie astfel nu doar la reducerea costurilor tranzacţiilor bancare, dar şi la economii de timp, permiţând celor 100,000 de clienţi un acces direct la tranzacţii de bază disponibile într-o unitate bancară fără a se deplasa fizic în locaţie”, a adăugat Robert Zănescu.
Elveţienii de la Ameropa le-ar putea plăti turcilor peste 100 de milioane de euro pentru Azomureş
October 31, 2011
Cei şase investitori turci care controlează producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu-Mureş (simbol bursier AZO) negociază cu traderul elveţian Ameropa Holding vânzarea controlului companiei. Tranzacţia le-ar putea aduce între 100 şi 275 de milioane de euro. În 1998, turcii au plătit statului român circa 30 de milioane de dolari pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni. La Bursă acţiunile au crescut ieri cu 40% şi cu 145% de la începutul anului.
Vânzarea Azomureş, una dintre cele mai mari tranzacţii din România din ultimii ani, se va realiza în afara bursei, deoarece Ameropa ar urma să preia firmele Eurofert Investments şi Azomureş Holdings, ambele înregistrate în SUA, care controlează împreună 75,8% din acţiunile producătorului de îngrăşăminte.
Cele două firme sunt controlate de şase investitori turci, care se regăsesc în consiliul de administraţie al Azomureş.
Tranzacţia vine în contextul în care Azomureş a avut în ultimii doi ani afaceri şi profituri record. Anul trecut, combinatul a înregistrat afaceri de peste 1,2 mld. lei (285 mil. euro) şi un profit net de 154 mil. lei (36,5 mil. euro). În primele şase luni ale acestui an, compania a raportat afaceri de 873 mil. lei (205 mil. euro), în creştere cu 61% faţă de perioada similară din 2010, şi un profit net de 163 mil. lei (38 mil. euro).
Aceste rezultate au fost susţinute de creşterea preţurilor alimentelor la nivel mondial care a determinat şi creşterea cererii şi a preţurilor pentru îngrăşămintele chimice, dar şi de facilităţile acordate de stat care a permis în perioada octombrie 2009 - octombrie 2010 ca producătorii de îngrăşăminte (Azomureş şi combinatele Interagro) să consume doar gaze din producţia internă, mai ieftine.
În urma profiturilor record, compania a acumulat lichidităţi de 210 mil. lei (aproape 50 mil. euro) la sfârşitul primului semestru, iar capitalurile proprii au urcat la 900 mil. lei (210 mil. euro). Pornind de la aceste premise, analiştii apreciază că turcii vor încasa cel puţin 130 mil. euro din vânzarea pachetului majoritar, evaluând întreaga companie la peste 170 mil. euro.
"Cred că se va miza cel puţin pe evaluarea la nivelul capitalurilor proprii ale societăţii, care indică un preţ de 1,71 lei pentru o acţiune Azomureş. În cazul unei tranzacţii de exit a turcilor, CNVM ar putea obliga cumpărătorul să deruleze ofertă de preluare cum a fost şi la Rompetrol Rafinare, unde a impus un preţ la nivelul capitalurilor proprii. Dacă adăugăm şi faptul că Azomureş este lider de piaţă şi agricultura românească are potenţial de dezvoltare, turcii pot negocia un preţ şi mai bun. Cred că o eventuală tranzacţie de exit se va realiza la minimum 1,4 lei şi nu exclud ca preţul să ajungă şi la 3 lei/acţiune pentru că acţiunile sunt mult subevaluate comparativ cu ale altor companii din domeniu", explică Andrei Rădulescu, senior analist la firma de brokeraj Avantgarde Finance din Cluj.
Aceste calcule şi le-au făcut şi investitorii de pe bursă, iar acţiunile Azomureş au urcat ieri cu 40% după publicarea anunţului, înregistrând cea mai mare creştere zilnică a unei companii listate. Preţul de închidere de ieri, de 1,178 lei/acţiune, este un maxim istoric absolut pentru acţiunile Azomureş, iar la acest preţ compania are o capitalizare de 144 mil. euro, iar pachetul controlat de turci valorează 109 mil. euro.
Anunţul care a aruncat în aer acţiunile Azomureş
Ieri, cu două ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, Azomureş a publicat pe bursă un raport potrivit căruia principalii acţionari negociază vânzarea companiei. Anunţul a luat prin surprindere întreaga piaţă.
"Azomureş a luat cunoştinţă de faptul că acţionarii societăţilor Eurofert şi Azomureş Holding sunt în prezent angajaţi în negocieri cu grupul de companii Ameropa, negocieri aflate într-un stadiu relativ avansat, care s-ar putea finaliza sau nu prin preluarea de către Grupul Ameropa a controlului asupra Eurofert şi Azomureş Holding. În prezent, negocierile sunt în desfăşurare şi trebuie menţionat că o astfel de preluare este condiţionată de autorizarea corespunzătoare a "concentrării economice" (aceasta fiind o condiţie suspensivă pentru finalizarea tranzacţiei)", se arată în raportul Azomureş.
Publicarea acestui anunţ ar putea face parte din strategia de negociere a turcilor, cred analiştii.
"Cred că turcii au dat comunicatul acesta pe bursă pentru a împinge preţul de piaţă în sus şi a obţine o putere mai mare de negociere cu Ameropa. Sunt multe puncte forte pe care turcii le pot exploata în negociere şi este un moment foarte bun pentru ei de a-şi face exitul", spune Andrei Rădulescu.
În ultimele luni au existat mai multe semnale din partea Azomureş care indicau un exit. "Recent compania a încheiat o poliţă de asigurare pentru a-şi asigura platforma de producţie şi alte active. Apoi ei nu au demarat investiţiile noi pe care le-au tot vehiculat în ultimii ani şi nu au apelat la creditele de investiţii aprobate în AGA. Au ţinut foarte mult la conservarea cash-ului din companie care cred că la 9 luni va atinge un nivel record din toate timpurile, având în vedere creanţele mari (circa 310 mil. lei - n.red.) pe care compania le avea la jumătatea anului. Chiar şi schimbarea directorului general este un semnal privind faptul că-şi pregătesc exitul", a explicat Rădulescu.
Azomureş a anunţat vineri că directorul general Yetkin Erman va fi înlocuit de Necip Fazli Saral. Erman va rămâne în consiliul de administraţie alături de Fuat Kalgay, Suat Surmen, Adnan Chaban şi Talat Yildirim, cei cinci controlând acţionariatul Azomureş.
Afacerea vieţii pentru turci
Turcii au preluat pachetul majoritar de 51% din acţiunile Azomureş în 1998 plătind statului circa 260 miliarde de lei vechi (30 mil. dolari), potrivit datelor disponibile. De la privatizare, turcii au realizat investiţii de circa 79 mil. dolari, potrivit raportului anual pe 2010, însă cea mai mare parte a investiţiilor au fost finanţate din profiturile companiei, capitalurile noi aduse în companie, prin majorări de capital, fiind de circa 31 mil. lei, potrivit informaţiilor de pe bursă.
Turcii au mai cumpărat pachete de acţiuni de pe bursă în valoare de câteva milioane de euro de la investitori privaţi precum Broadhurst. Astfel, sumele totale investite în companie (pentru achiziţia de acţiuni sau majorări de capital) sunt cuprinse între 20 şi 40 de milioane de euro.
Valeria Dan, glume despre Viagra cu Marius Paşcan
October 30, 2011
Cea mai aplaudată intervenţie din cadrul celei de-a XVIII-a ediţii a Topului Firmelor din judeţul Mureş, eveniment găzduit vineri, 28 octombrie, de restaurantul Hotelului Grand din Târgu-Mureş, a fost cea a Valeriei Dan, director general al companiei farmaceutice Gedeon Richter România, care a avut un dialog extrem de spumos cu actorul şi regizorul Liviu Pancu, amfitrionul manifestării. “Mă bucur de evenimentul la care participăm mai ales că în urmă cu 30 de zile am aniversat 110 ani de existenţă a firmei mamă care se cheamă Gedeon Richter Budapesta, eveniment pe care l-am considerat deosebit atât pentru oraş cât şi pentru ţară. Timp de 26 de ani de la semnarea deschiderii acestei societăţi şi până astăzi, indiferent prin ce perioadă şi guverne am trecut sau ce statut am avut, societate de stat sau privată, am reuşit să reprezentăm în mod pozitiv şi să aducem o imagine a ceea ce înseamnă o privatizare reală în România. Doresc din totul sufletul vis a vis de evenimentul pe care l-am avut să amintesc că în 1 octombrie firma Gedeon Richter România a împlinit 26 de ani de existenţă şi 110 de existenţă a firmei mamă. Toate diplomele şi inclusiv acest trofeu vreau să intre în palmaresul a ceea ce înseamnă o firmă într-adevăr multinaţională care rar se întâlneşte în Europa, să împlinească 110 ani”, a spus Valeria Dan.
Umor de calitate
„Provocată” de Liviu Pancu, directorul general al companiei Gedeon Richter România „a intrat în horă”, rezultând un dialog aplaudat la scenă deschisă de către cei prezenţi.
Liviu Pancu: „Să înţeleg că merge bine o fabrică de medicamente?”
Valeria Dan: „Da, dar nu datorită faptului că oamenii sunt bolnavi.”
Liviu Pancu: „Asta era întrebarea următoare. Cu cât suntem mai bolnavi cumpărăm mai multe medicamente?”
Valeria Dan: „Am anticipat întrebarea dumneavoastră şi vreau să vă spun că suntem o firmă care avem un centru de dezvoltare produse şi mă surprinde că nu suntem la capitolul creativitate pentru că în fiecare an dezvoltăm cinci produse generice care nu se pregătesc doar pentru piaţa României, ci pentru piaţa Europei. Ţin să vă spun că avem produse şi care se adresează bărbaţilor, dacă pot să spun aşa, pentru o afecţiune care apare după 50 de ani (râsete în sală), dar care se comercializează în 24 de ţări. Deci pentru noi, exportul înseamnă peste 24%.”
Liviu Pancu: „Felicitări doamnă, dar am o curiozitate. E pentru bărbaţi sau pentru fericirea doamnelor?”
Valeria Dan: „Nu, e pentru bărbaţi, pentru fericirea lor! Ca să nu meargă prea des la baie!” (explozie de râsete)
Liviu Pancu: „Am înţeles. Vă rog toată lumea să ridice mâna sus cine e peste 50 de ani! Doamnă, medicamentele sunt la dumneavoastră, vă mulţumim tare mult pentru intervenţie...”
Valeria Dan: „...E o realitate şi nu dorim de a face vânzare de dragul de a face vânzare. Dorim să vindecăm ceea ce apare accidental, nicidecum cauzat de anumite nevoi.”
Liviu Pancu: „Mulţumesc, dar am o ultimă curiozitate. De ce vă uitaţi către domnul prefect non stop?” (din nou explozie de râsete)
Valeria Dan: „Domnul prefect a fost invitat la festivitatea...”
Liviu Pancu: „Dar nu are 50 de ani!”
Valeria Dan: „... de 110 ani...”
Liviu Pancu: „110 ani domnul prefect?”
Valeria Dan: „Sigur că da, dânsul din foarte multă politeţe...”
Liviu Pancu: „A cumpărat medicamente?!” (râsete şi aplauze generale)
Valeria Dan: „Nu! A delegat o personalitate. Am avut reprezentanţi doar pe preşedintele Consiliului Judeţean, mă uit şi la domnul de la Mediu...”
Liviu Pancu: „Şi el are 50...” (din nou, cor de râsete)
Valeria Dan: „Cred că eu depăşesc vârsta domnilor, dar sigur nouă nu ni se adresează medicamentele... Mă pot uita şi în sală...”
Liviu Pancu: „Să înţeleg că în acest moment la Gedeon Richter lucrează mai mult femei?”
Valeria Dan: „Da!”
Liviu Pancu: „Acum înţeleg de ce se fac medicamente pentru bărbaţi...”, a conchis omul de teatru în aplauzele generale ale asistenţei.
Calitatea la ea acasă la noul showroom Caparol
October 27, 2011
Compania Daw Benţa România, filiala locală a grupului de firme Caparol Germania, a redeschis ieri showroom-ul Caparol din Târgu-Mureş, situat la intersecţia străzii Ştefan cel Mare cu Bulevardul 1 Decembrie 1918. Acesta a fost deschis în anul 2011, are o suprafaţă de 300 de metri pătraţi şi a fost gândit ca un spaţiu destinat expunerii de materiale decorative şi soluţii de finisaj, întâlnirilor cu clienţii şi prezentărilor tehnice. “Având în vedere evoluţia pieţei materialelor de finisaj, compania Daw Benţa a preluat ultimele trenduri din piaţă, le-a analizat alături de colaboratorii săi, rezultând un nou spaţiu de vânzare şi expunere a produselor, alături de un nou concept de servicii pentru clienţi”, a precizat Remus Benţa, directorul general al companiei Daw Benţa România.
Reporter: Cu ce ocazie aţi reamenajat showroom-ului Caparol din Târgu-Mureş?
Remus Benţa: Centrul Caparol a trecut în ultima perioadă printr-un proces de reamenajare. Am schimbat prezentarea produselor Caparol şi astăzi (ieri – n.r.) ne-am gândit să sărbătorim acest eveniment cu prietenii noştri locali, firme de construcţii, arhitecţi, investitori şi în paralel să sărbătorim faptul că în acest an compania Daw Benţa România împlineşte zece ani de la înfiinţare.
Rep.: Cu ce surprize îi aşteptaţi pe partenerii dumneavoastră?
R.B.: Ne dorim ca acest spaţiu să fie un instrument real pentru partenerii noştri şi să ajute şi în decizia de a alege beneficiarii finali pentru că aici se găsesc ultimele noutăţi în domeniul materialelor finisajelor de construcţii şi clienţii le pot şi vizualiza.
Rep.: Anul acesta compania Daw Benţa România împlineşte zece ani de la înfiinţare. Cât de important este acest moment pentru dumneavoastră?
R.B.: Este un moment absolut special pentru afacerea noastră, zece ani în care am fost puşi în faţa unor multe provocări. Au fost zece ani de dezvoltare a acestei companii, mă refer aici la dezvoltarea capacităţii de producţie la adezivi, sisteme de termoizolaţie, vopsele şi tencuieli. Au fost zece ani în care am dezvoltat parteneriate de succes şi în care am consolidat o echipă de 260 de persoane care împreună cu mine încearcă să implementeze şi să promoveze produsele de calitate Caparol.
Rep.: Un gând pentru partenerii dumneavoastră?
R.B.: Suntem mândri ca după zece ani să obervăm că acet brand şi aceste soluţii pe care le promovăm şi-au găsit locul pe piaţă şi sunt apreciate de către beneficiarii noştri. Pentru aceasta nu pot decât să mulţumesc şi să spun că fără aceşti parteneri, fără susţinerea şi încrederea în acest concept şi în produsele noastre, nu puteam să ne dezvoltăm. Le mulţumim pentru încrederea acordată tuturor partenerilor de încredere şi sper să ne revedem şi peste zece ani cu aceleaşi rezultate.
Servicii de calitate pentru clienţi
“Într-o piaţă tot mai competitivă, pe lângă vânzarea în sine, relaţia cu clientul şi lărgirea gamei de servicii de care acesta poate beneficia devine esenţială. Am înţeles dorinţa clientului de a primi servicii de calitate, de a avea acces la informaţii legate de produs, dar şi de a vedea produsul în operă. Astfel, showroom-ul s-a transformat în spaţiu de discuţii, unde clientul primeşte o gamă mai largă de servicii.”
Remus Benţa
Spaţii reamenajate şi în alte oraşe
“Noul showroom Caparol Târgu-Mureş înseamnă pentru echipa comercială un prim pas, care va fi urmat de reamenajarea magazinelor Daw Benţa din Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi şi Focşani.”
Remus Benţa
Un deceniu de tradiţie a calităţii
Compania Daw Benţa România aniverseaza în această toamnă zece ani de prezenţă pe piaţa materialelor de construcţii din România. Compania reprezintă brandurile Caparol şi Alpina în România, Bulgaria şi Republica Moldova. Daw Benţa România este prezentă pe piaţa românească începând cu anul 2001, când o echipă tânără şi ambiţioasă a început primele importuri de vopsele, a reprezentat cu succes compania în piaţă dar şi la târguri renumite şi şi-a construit un renume datorită seriozităţii echipei, serviciilor profesionale, dar mai ales a produselor de calitate oferite clienţilor.
Know-how german
“Obiectivul nostru este să transferăm pe piaţa din România din experienţa de piaţă a concernului Caparol Germania, o afacere de familie de la 1895. Am reuşit să fim recunoscuţi, în cei zece ani de activitate, pentru soluţiile de top şi produsele de cea mai bună calitate.“
Remus Benţa
Producţie de top
Daw Benţa România are pe platforma de la Sâncraiul de Mureş, judeţul Mures, capacităţi de producţie a vopselelor decorative de circa 7.000 tone şi tencuielilor de aproximativ 16.000 tone anual, o unitate de producţie a polistirenului expandat alb şi grafitat (Dalmatina) cu 200.000 mc capacitate de producţie anuală, şi o unitate de producţie a adezivilor pentru termoizolaţii care produce 20.000 tone adezivi anual.
Reclama:
Reclama:
Pages
Blogroll
Contributors
Meta
Recent Posts
- SPORT – CFR se vede în preliminariile CL doar la Transilvania LOOK!
- SPORT – De Zerbi şi Peralta părăsesc CFR-ul
- SPORT – Arpad Paszkany: „Am primit felicitări de la Milan şi Inter”
- SPORT – Paszkany: „Căutăm jucători de genul lui Culio sau Sougou"
- EVENIMENT – Poluare extremă la Cluj. Limita depăşită de o sută de ori
