Sighisoara Blues Festival – Trei zile de poveste pe acordurile bluesului la Sighişoara

February 21, 2012

Se ştie că Cetatea Sighişoarei este o gazdă bună festivalurilor, în capul listei fiind binecunoscutul “Sighişoara Medievală”. Dar şi muzica (Academia Muzicală Sighişoara), filmul (Sighişoara Film Festival), şi alte frumoase ramificaţii ale artei fac casă bună cu burgul sighişorean. Imaginea Sighişoarei nu putea fi completă fără festivalul de blues, prezent pentru a 8 –a oară în locul plin de poveste al Sighişoarei, iubitorii genului ştiind deja că la fiecare final de februarie, blues-ul adevărat poposeşte timp de trei în acest loc minunat.

Festival de rang internaţional

Iubitorii genului din întreaga ţară , şi nu numai, au ocazia timp de trei zile să evadeze în minunata lume a sound-ului specific acestui gen, care a dat umanităţii artişti precum B.B. King, Muddy Waters, Albert King sau Elmore James şi lista ar putea continua mult şi bine. Sighisoara Blues Festival este de acum o prezenta bine cunoscuta si apreciata in mediile artistice romanesti si din afară, un eveniment major indragit de toti iubitorii si simpatizantii blues-ului. Editiile precedente care treptat au ridicat festivalul la rang international au confirmat interesul tot mai crescut, pentru blues al Sighisorenilor, locuitorii acestui vechi oras fondat de emigranti germani, acum mai bine de noua sute de ani.

Nord- americanii la loc de cinste

Începând de joi, 25 februasrie, timp de trei zile, blues-ul si istoria reunite sub sloganul "pentru cei care iubesc blues-ul" vor aduce pe scena festivalului nume de varf ale blues-ului din intreaga lume. Ediţia din acest anm stă sub semnul continentului nord american, muzicieni din Statele Unite şi Canada vor urca pe scena festivalului din acest an. Startul va fi dat joi, 23 februarie, de recitalurile Samuel James (USA), Johnny Winter (USA), care-şi va serba ziua de naştere chiar pe scenă. Apoi vine rândul părţii feminine să încânte publicul prin recitalurile susţinute de Samantha Fish (USA) şi Shakura S'Aida (CA), vineri 24 februarie. Ultima seară de festival , sâmbătă, 25 februarie va aduce pe scenă două nume bluesul american , Bob Brozman şi Corey Harris & Rasta Blues care vor trage linie peste ediţia cu numărul 8-a Sighişoara Blues Festival. Concertele vor avea loc la Casa de Cultură “Mihai Eminescu”m începând cu ora orele 19:30, iar crema blues-ului va fi simţită în crama Hotelului Sighişoara, unde vor avea loc - Jam session-urile artiştilor prezenţi la aediţia din acest an.

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

“Carmina Burana” de Gigi Căciuleanu, triumf artistic la Naţional

February 20, 2012

Vineri, 17 februarie, a sosit şi momentul mult aşteptat al premierei spectacolului “Carmina Burana”. Montaţi magistral în universul capodoperei “Carmina Burana” de coregraful Gigi Căciuleanu, 37 de actori de la cele două trupe ale Naţionalului, română şi maghiară, studenţi de la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş au dat viaţă prin dans, teatru şi muzică eternei lume a trăirilor, a stărilor, a existenţei.
Personajul central a fost “grupul”, care dă esenţă şi substanţă întregului spectacol. “Dinamica grupului este cea care te obligă să te gândeşti mereu să îţi reconsideri nişte reguli pe care le ştii. Astfel, grupul fiind acest personaj principal şi în muzică, foarte pregnant, foarte acaparator, m-a excitat ideea de a lucra cu un grup de oameni, în acelaşi timp diferiţi, cărora aş putea să le găsesc un numitor comun, iar acest numitor comun să nu fie ceva comun”, precizat renumitul coregraf .

“O, soartă, asemeni lunii, eşti atât de schimbătoare...”

Spectacolul a fost deschis de Monica Ristea cu “O Fortuna velut luna statu variabilis, semper crescis aut decrescis; vita detestabilis nunc obdurate et tunc curat ludo mentis aciem, egestatem, potestatem dissolvit ut glaciem”, actriţa fiind magistrală pe scenă pe tot parcursul spectacolului, completată prin dans de Attila Bordás (Ego), chiar în debutul spectacolului.
Cu un decor în care luna trona deasupra întregii scene şi-a făcut apariţia lumea în diversele ei forme de timp şi spaţiu, Mundus, fiind transpus pe scenă prin dans de EA: Diana Avrămuţ, Denisa Badea, Emilia Banciu, Kinga Benő, Anca Loghin, Ioana Cheregi, Ioana Decianu, Ramóna Gecse, Georgiana Ghergu, Veronika Gothárd, Cristina Holtzli, Cristina Iuşan, Cristina Juks, Delia Martin, Mihaela Mihai, Raisa Ştiopoane, Anikó Zaiba, alături de EL, Claudiu Banciu, Rareş Budileanu, Csaba Ciugulitu, Mihai Crăciun, Dávid Dabóczi, Alexandru Frânceanu, Costin Gavază, Gyula Horváth, Luchian Pantea, Arnold Péterfi, Ervin Ruszuly, Kálmán Attila Simon, Ştian Claudiu.

Dansul evantaielor

Magia mişcării a continuat cu “Vera leta facies” (Primăvara), “Floret silva nobilis” (Solo printre bărbaţii tânjitori), “Chramer, gip die varwe mir” (Noaptea ielelor), “In taberna” cu Abba (Luchian Pantea) în zi de graţie. Decorul, element definitoriu a contribuit la reuşita spectacolului, butoaiele, roabele, canapelele, avantaiele reuşind să vibereze , dansând parcă alături de actori, graţie coregrafiei semnate de Gigi Căciuleanu. Memorabile au fost scenele “Amor volat undique” (Duo lasciv), “Stetit puella” (Duo cu evantai) şi “Circa mea pectoral” (Sextet printre evantaie), iar scena “In trutina mentis dubia (Duo pe câmpul de luptă) a prefaţat explozia de mişcare din finalul spectacolului

“ O Fortuna”, o final glorios!

La final, pe acordurile “O Fortuna”, magia dansului a atins cote maxime, actorii reuşind cu brio să-şi exteriorizeze întreg talentul consfinţind un final glorios al “Carminei Burana” pe scena Naţionalului din Târgu-Mureş. Momentul a fost urmat de aplauze la scenă deschisă de întreaga Sală Mare a Naţionalului, plină până la refuz. Sala a aplaudat minute în şir un adevărat triumf al scenei târgumureşene.

Felicitări Naţionalului

Felicitări şi admiraţie se cuvin şi celor care au făcut posibil ca minunea să poposească la Târgu-Mureş. În primul rând Alinei Nelega, consilier artistic al Naţionalului, ea fiind practice cea care a făcut posibilă venirea lui Gigi Căciuleanu la Târgu-Mureş. Nu în ultimul rând directorului Gasparik Attila, care încet, încet, începe să pună mult aşteptata ordine în ce priveşte Teatrul Naţional. “Carmina Burana” este un exemplu grăitor în această privinţă, începând de la modul de lucru al actorilor, până la întrega muncă ce stă în spatele unui spectacol, premiera de vineri seara deschizând practic drumul spre actul artistic care să pună în valoare munca şi talentul actorilor de la Naţional. Pe lângă succesul înregistrat încă de la premieră, “Carmina Burana” pune bazele unui nou început deschis o dată cu venirea lui Gasparik Attila la conducere, completată de cooptarea în echipa Naţionalului a Alinei Nelega, şi acest lucru începe să dea roade.

Mulţumiri şi respect maestrului Gigi Căciuleanu

Cel mai mare merit îi revine indiscutabil coregrafului Gigi Căciuleanu, care ne-a adus în dar teatrul- dans, cu talentul său genial, fără să ne ferim de cuvinte mari, ne-a adus un spectacol grandios, reuşind să scoată din fiecare actor totă seva talentului, graţie mişcării şi dansului. I-a luat de la “zero”, aşa cum o face de fiecare dată când începe un nou proiect. Şi acel “zero” a crescut, ajungând să se transforme în “total”, chiar Gasparik Attila spunând despre spectacolul marca Gigi Căciuleanu că este un teatru total.
Coregraful şi-a respectat şi de această dată blazonul, dansul, mişcarea şi emoţiile fiind simţite de întreaga sală.
Emoţia nu a cuprins doar personajele care au dat viaţă pe scenă capodoperei “Carmina Burana”, unii spectatori explodând în lacrimi la finalul spectacolului, încărcaţi la maximum cu magia unui spectacol cum nu s-a mai pomenit la Târgu-Mureş.
Emoţia era vizibilă şi la actori, la finalul premierei, după o muncă pe cât de istovitoare pe atât de plăcută cu coregraful Gigi Căciuleanu, aceştia vâzându-şi împlinit un vis, acela de a fi martori prin trăire, joc şi dans unei magii. Respect şi mulţumiri maestrului Căciuleanu, Târgu-Mureşul, actorii Naţionalului, spectatorii târgumureşeni aşteptau de mult această magie, care iată s-a produs o dată cu premiera spectacolului “Carmina Burana”!

Lume bună la Carmina Burana

Tot la capitolul aprecieri, trebuie amintit aportul asistenţilor de regie şi coregrafie, Laurenţiu Blaga şi Cristina Iuşan, la reuşita “Carminei Burana” cât şi Alinei Herescu, care a semnat scenografia spectacolului. Nu în ultimul rând talentul tinerilor actori “latini”, limba în care i-a diriguit Monica Ristea, atât pe români cât şi pe maghiari în limbajul comun al teatrului dans. Auspiciile sub care şi-a început efectiv directoratul Gasparik Attila sunt dintre cele mai benefice, nu doar referitor la grecii şi romanii antici, ci şi pentru mureşeni, în urma minunaţiei “Carmina Burana.” Dar şi de vreme, poate nu întâmplător erau în seara premierei mecena de Cluj, Sorin Dan, de la complexul expositional artistic “Fabrica de Pensule”, dar corporate affairs Gilda Lazăr de la Japan Tabacco International, aici poate ca amfitrion al “Serilor culturale JTI” sau pentru alte producţii artistice. Lume bună la Naţional vineri seara la premieră, dar şi a doua seară, la a doua reprezentaţie a “Carminei Burana.”

Foto: Cristina GÂNJ

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

Pianistul Silvan Negruţiu şi terapia prin muzică pentru americani

February 19, 2012

Originar din Târgu-Mureş, Silvan Negruţiu este, în pofida tinereţii sale, unul din numele de referinţă ale pianisticii româneşti. Absolvent al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, masterand al Royal Irish Academy of Music şi Dublin City University, muzicianul este în prezent doctorand şi profesor asistent de pian la Shenandoah Conservatory din Virginia, SUA.

De la Târgu-Mureş la Conservator

Silvan Negruţiu îşi aminteşte, cu nostalgie şi emoţie, despre iniţierea sa în mirifica lume a muzicii. Avea o vârstă mică dar o ambiţie enormă, care câţiva ani mai târziu l-a propulsat în capitală unde şi-a continuat studiile începute la Târgu-Mureş. “Am început studiul pianului la Târgu-Mureş cu doamna profesoară Emilia Baziotis. Aveam şapte ani. Domnia sa m-a îndrumat şi mi-a supravegheat studiul până în clasa a şaptea. Plecarea la Bucureşti, începând cu clasa a opta, a fost un moment de răscruce în viaţa mea. Deşi la momentul respectiv părea doar o aventură cercetăşească pornită dintr-un imbold artistic tineresc, acest pas s-a dovedit a fi hotărâtor pentru cariera mea”, îşi aminteşte muzicianul.
Acesta şi-a continuat, firesc, studiile la Liceul de Muzică “Dinu Lipatti” din Bucureşti, perioadă de acumulări intense şi foarte bogată în distincţii. “Am studiat cu doamna profesor Magda Stănescu. În anii de liceu mi-am dezvoltat mult tehnica şi mi-am îmbogăţit repertoriul, supravegheat îndeaproape de doamna profesor, ale cărei binecunoscute experienţă şi exigenţă şi-au pus amprenta asupra mea. Am absolvit liceul cu un palmares impresionant de diplome şi experienţă scenică la nivel international”, rememorează Silvan Negruţiu.
Târgumureşeanul a fost acceptat apoi, în 2003, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. “Aici am studiat cu pianistul Viniciu Moroianu. Cei patru ani petrecuţi la Conservator au constituit o perioadă de maturizare şi întregire artistică. Mi-am îmbogăţit cunoştinţele muzicale şi artistice adiacente interpretării pianistice: istorie, estetică, pedagogie, iar pe scenă am început să abordez tot mai multe partituri de muzică de cameră, pe lângă cele solistice”, spune pianistul.

Elevul maestrului John O’Conor

Artistul rememorează marea sa ambiţie din studenţie, de a studia sub bagheta irlandezului John O’Conor, unul din cei mai valoroşi pianişti din lume. Vis devenit realitate, târgumureşeanul fiind primit cu o bursa în Irlanda, unde a absolvit studiile de Master la Royal Irish Academy of Music şi Dublin City University. “Îmi doream de multă vreme să studiez cu marele pianist irlandez John O’Conor. Fiind unul dintre cei mai bine cotaţi profesori de pian, accesul la clasa domniei sale nu este tocmai uşor… Eram student în anul terminal, când, întâmplător, Fundaţia România-Irlanda l-a adus pe maestrul O’Conor la Bucureşti. Urma să asculte câţiva tineri pianişti români şi să aleagă unul căruia să-i ofere o bursă de studii la Dublin. Am fost patru nominalizaţi să-i cântăm şi m-a ales pe mine. Slăbiciunea pentru muzica beethoveniană şi abordarea artistică ne-au apropiat uşor şi au dus la o colaborare fructuoasă, care continuă şi acum. Am petrecut trei ani la Dublin, unde am predat pian şi am absolvit studiile de Master la Royal Irish Academy of Music şi Dublin City University”, explică Silvan Negruţiu.

Doctorand şi profesor de pian în SUA

În Irlanda, târgumureşeanul a dezvoltat o activitate concertistică bogată, atât ca solist, cât şi ca muzician de cameră, acceptând în 2010 oferta pentru studii doctorale venită din partea Shenandoah University din Virginia. “Am fost membru al Subito Piano Trio şi am avut o colaborare strânsă cu National Concert Hall din Dublin, iar lucrul permanent cu maestrul O’Conor m-a întărit ca muzician. În 2010 am primit o ofertă pentru a continua studiile doctorale la Shenandoah University din Virginia, SUA. Având în vedere că John O’Conor predă în paralel şi acolo, în cele din urmă am acceptat propunerea lor şi m-am mutat în Statele Unite. Momentan sunt doctorand şi profesor asistent de pian la Shenandoah Conservatory, unde continuu colaborarea productivă cu maestrul O’Conor”, spune pianistul.

Muzica, “mesaj divin şi uman în acelaşi timp”

Întrebat care a fost motivul pentru care a ales domeniul în care activează în prezent, Silvan Negruţiu mărturiseşte că iniţial a fost vorba despre o “inconştienţă copilărească”. Cu timpul motivele au devenit mai profunde, în prezent muzica fiind percepută de artist ca un medicament pentru alinarea suferinţei. “La început am ales muzica dintr-o inconştienţă copilărească, apoi dintr-o dorinţă romantică de a schimba lumea în bine, iar acum din multe alte motive puţin mai elaborate, dar echilibrate în permanenţă de primele două! Cred în muzică. Cred în muzică, ca un propulsor spiritual care înlesneşte împăcarea. Cred în muzică, ca limbaj universal. Ca alinare de suferinţă. Ca medicament. Ca mesaj divin şi uman în acelaşi timp. Cred în muzică, ca parte a fundamentului artistic universal, pe care se construiesc ideologii, visuri şi pe care s-au sprijinit marile minţi ale omenirii. Cred în fiecare latură a muzicii, şi în cele pe care le cunosc, şi în cele pe care încă nu le-am descoperit. Muzica e un nesfârşit. De ce să nu fii muzician?”, se întreabă pianistul.
Referindu-se la satisfacţiile profesiei, Silvan Negruţiu afirmă că pentru orice muzician cea mai mare satisfacţie este atunci când reuşeşte să împlinească un act artistic. “După cum spuneam, muzica este limbajul universal. Pentru a se împlini, are nevoie de armonizarea muzicienilor cu publicul. Satisfacţiile se întâmplă, de cele mai multe ori, pe scenă. Coerenţa pe care un muzician o realizează, cu ajutorul divinităţii, între compozitor, ceilalţi muzicieni de pe scenă şi public este momentul suprem de măiestrie la care aspirăm cu toţii. Se simte intens, de multe ori durează puţin, dar nimic nu l-ar putea egala. Acela este momentul de satisfacţie, împlinire şi fericire profesională pentru mine. Atunci, cel puţin o persoană va avea lacrimi în ochi, ceea ce înseamnă confirmarea actului artistic. Îmi este greu să punctez un moment anume din cariera mea. Bucuria este că am trăit câteva, dar mai ales că aştept să vină şi mai multe”, spune artistul.

Dezvoltare culturală, pedagogică şi umană

În ceea ce priveşte viitorul, târgumureşeanul precizează că îşi doreşte să fie bun atât ca artist, cât şi ca roman în general şi om în special. “Am constatat că pentru a fi un artist desăvârşit nu este suficient să cânţi bine la un instrument şi să dai concerte. De aceea, am încercat să mă dezvolt pe cât mai multe planuri. Cultură, pedagogie, omenie. Îmi doresc să pot învăţa mereu cât mai multe şi să am capacitatea de a împărtăşi totul cu oamenii din jur. Îmi doresc să mă pot exprima convingător pe scenă, în faţa studenţilor mei şi a oamenilor. Sper să reuşesc să fiu un artist bun, un om bun şi un român bun”, a încheiat Silvan Negruţiu.
Întrucât ieri a fost ziua sa de naştere, redacţia cotidianului “Zi de zi” în doreşte pianistului să aibă parte numai de bucurii pe plan profesional şi personal, alături de multă sănătate şi tradiţionalul “La mulţi ani”!

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

„Arta – 3D”, cinematograf de cinci stele la Târgu-Mureş

February 19, 2012

Cinematograful “Arta - 3D” a fost redeschis publicului sâmbătă, 18 februarie, în prezenţa actorilor Marcel Iureş şi Eniko Szilagyi-Dumitrescu, a primarului Dorin Florea şi a numeroşi invitaţi veniţi să vadă schimbarea la faţă a lăcaşului de cultură din centrul municipiului Târgu-Mureş.

Marcel Iureş, intimidat de lucrurile frumoase

În scurta sa cuvântare, actorul Marcel Iureş s-a arătat impresionat de frumuseţea noului cinematograf şi a mulţumit autorităţilor locale pentru gestul făcut pentru susţinerea culturii. „E prea frumos. Serios, e prea frumos. E atât de nou, e atât de cu gust, e neobişnuit. Cred că e una din puţinele gesturi reale făcute de un primar, de o autoritate contemporană şi vă mulţumesc foarte mult. Îmi face bine la suflet, ne face bine tuturor”, a afirmat Marcel Iureş. „Eu mă intimidez la lucruri din astea profunde şi frumoase, e foarte frumos”, a adăugat artistul român care a cucerit Hollywood-ul.

Felicitări de la Eniko Szilagyi-Dumitrescu

În alocuţiunea sa, actriţa Eniko Szilagyi-Dumitrescu a felicitat Primăria Târgu-Mureş că a readus la viaţă cinematograful, în contextul în care pe plan naţional cultura este demolată, la propriu şi la figurat, de numeroase autorităţi locale. „Cinematograful mi se pare o realizare excepţională, de admirat, pentru că în ziua de azi instituţiile de artă sunt demolate, distruse şi să văd că acest oraş pe care l-am părăsit în condiţii destul de triste - a fost o demolare culturală - revenind după 23 de ani să găsesc un complex cultural plin de viaţă, cu bun gust şi de perspectivă artistică şi de mare perspectivă culturală, îmi face mare plăcere. Aş dori ca cinematograful „Arta” să încerce pe cât posibil să păstreze acest nume cu orice preţ”, a spus Eniko Szilagyi-Dumitrescu.

Dorin Florea, mulţumiri echipei

Primarul Dorin Florea a declarat că unul din motivele modernizării cinematografului a fost dorinţa de a contracara dependenţa oamenilor de televizorul de acasă. “Am încercat să readucem astăzi, într-o lume copleşită şi înghiţită de televiziune şi de comoditatea de a sta în faţa televizorului, a găsi o formulă prin care să ieşim din casă şi să ne simţim bine admirând tot ceea ce este frumos şi într-un climat plăcut”, a subliniat Dorin Florea.
De asemenea, edilul şef al municipiului Târgu-Mureş a adus mulţumiri consilierilor locali, viceprimarului Claudiu Maior şi echipei care a gândit şi pus în aplicare proiectul. „Le mulţumesc celor care şi-au dat toată osteneala, Consiliul Local care m-a susţinut în acest demers, la fel arhitectei şefe, doamna Miheţ Daniela şi doamnei proiectante Iolanda Szekeres, care a ştiut clar să ne propună un lucru care să fie agreat şi tuturor celor care au suportat duritatea unor imperative pentru că trebuia terminat la timp, trebuia terminat într-un anumit fel şi ştiţi foarte bine că aceste lucruri se fac cu uşile închise dar cu decibelii de rigoare, aşa că îi mulţumesc şi domnului viceprimar Claudiu Maior pe tema asta pentru că chiar în urmă cu câteva ore era aici şi vroia să se asigure că toate lucrurile sunt bine”, a declarat Dorin Florea.

Tradiţie de peste cinci decenii

Cinematograful „Arta” a fost inaugurat în noiembrie 1960 şi a vut în istoria sa un număr de peste 45 de milioane de spectatori care au vizionat circa 25.000 de filme. Lăcaşul de cultură a fost preluat în patrimoniul municipalităţii printr-un protocol semnat la data de 1 august 2010, are trei săli de spectacole, „Arta”, „Flora” şi „Club 30”, care au un număr total de 340 de locuri. Investiţia Primăriei Târgu-Mureş în modernizarea cinematografului “Arta” se ridică la circa 800.000 de euro.

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

Familia Vass şi sensul mecenatului în artă

February 14, 2012

Între 4 şi 10 februarie, 12 artişti plastici din judeţul Mureş, dar şi din alte judeţe ale ţării, au fost prezenţi la o tabără de pictură la Sângeorgiu de Mureş. Vineri a avut loc vernisajul taberei de pictură care a grupat peste 120 de tablouri realizate pe parcursul celor şapte zile. Se cuvine menţionat faptul că întreaga tabăra a fost susţinută material de doamna Vass Zsuzsa şi rudele acesteia, o familie de sângeorzeni care, în felul acesta, a dat sens ideii de mecenat în artă.

120 de lucrări de foarte bună calitate

Despre semnificaţia taberei, Ilarie Opriş, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş, a declarat: ”A fost o tabără deosebit de fructuoasă. Spun asta şi numai dacă privim cele peste 120 de tablouri realizate cu această ocazie. A fost însă şi un alt gen de câştig. Faptul că am putut socializa, am putut comunica, am putut schimba impresii...Greul însă l-a dus familia Vass căreia încă o dată ţin să-i mulţumesc în numele tuturor participanţilor.” Remarcând progresul realizat de cei care se află abia la a doua sau a treia tabără, Vasile Mureşan, coordonatorul taberei, a ţinut să precizeze faptul că ”Fiecare dintre cei prezenţi a încercat să interpreteze ceea ce a văzut, dând expresie materială respectivei interpretări în lucrări de foarte bună calitate. Am avut totodată ocazia să remarc şi progresul, evoluţia reală şi remarcabilă a multora dintre cei care se află abia la a doua sau a treia tabără, iar acest lucru este foarte important.”
Prezent la vernisaj, Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei Judeţene Mureş pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cultural, a menţionat faptul că localitatea Sângeorgiu de Mureş are o identitate anume conferită de numărul foarte mare de tabere organizate în timp. ”Prin ceea ce expuneţi dv. aici, a declarat Băciuţ, am ocazia să asist la o adevărată sărbătoare a artei plastice mureşene. Remarc cu această ocazie faptul că, de-a lungul anilor, Sângeorgiu de Mureş a oferit nenumărate astfel de exemple ceea ce face ca această localitate să se distingă în acest sens. Arta la Sângeorgiu de Mureş capătă un înţeles aparte şi face ca această localitate să aibă o identitate anume. Este localitatea cu cele mai multe tabere de pictură din judeţ ceea ce ar trebui să fie o mândrie locală.”

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

O nouă expoziţie de acuarele la Reghin

February 7, 2012

Pictorul reghinean Csupan Eduard Zoltan invită toţi pasionaţii de artă la cea de a doua expoziţie personală de acuarele pe teme variate: peisaje, portere şi natură statică, în data de 15 februarieîn sala de şedinţă a Parohiei Reformate din strada Toamnei începând cu orele 18.00. “A trăi şi a picta, pentru mine, sunt unul şi acelaşi lucru, iar prin încercările mele artistice, intenţionez să transmit, dar şi să înţeleg lumea în care trăiesc. Cu precădere prin intermediul liniei şi culorii, vreau să transmit emoţii puternice, efectiv trăite de mine, o viziune asupra vieţii umane reale, concrete, alcătuite din carne, viscere, dureri, foame, frică, spaimă, dar şi bucurie, dragoste. Din aceste explorări artistico-plastice şi reflecţii asupra expresionismului în general s-au coagulat lucrările mele”, a precizat pictorul reghinean.
Csupan Eduard Zoltan s-a născut în 12 august 1981 în Reghin, este absolvent al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, secţia Arte Plastice, pictură 2002-2006 şi masterand în pictură. Este profesor de Educaţie plastică la Grupul Şcolar “Petru Maior” din Reghin şi la Grupul Şcolar “Vasile Netea” din 2007 şi în anii 2008-2009 a fost profesor coordonator în cadrul taberei de creaţie organizată anual de Fundaţia Laurenţia. În perioada 1999-2011 Csupan Eduard Zoltan a participat la 10 expoziţii de grup în Gorneşti, Târgu-Mureş şi Cluj –Napoca. Din portofoliul pictorului reghinean amintim şi premiul special “Primăvara artelor” organizat de Casa Studenţească din Cluj obţinut în anul 2006 şi menţiunea ca profesor coordonator, la faza naţională “Jocurile Olimpice în imaginaţia copiilor”, de la Iaşi din anul 2008.

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

Iadul este amintirea fără puterea de a mai schimba ceva – un spectacol despre ratare şi familie

February 2, 2012

Vineri, 3 februarie, ora 19:00, la Teatrul Studio, a avut loc reprezentaţia spectacolului IADUL ESTE AMINTIREA FĂRĂ PUTEREA DE A MAI SCHIMBA CEVA de Jonas Gardell.

Distribuţia: Agnes - Raisa Ştiopoane, M.A. I, Viola - Ioana Decianu, M.A. I, Denise - Laura Mihalache, M.A. I, Kristina - Andrada Samoilă, M.A. I, Mama - Amelia Toaxen, actorie anul III.

Regia: Dana Lemnaru

Scenografia: László Ildikó

Grafica digitala: Szakács István

Dacă aţi văzut Gaiţele, atunci la fel mult o să vă placă şi Iadul este amintirea... Singura diferenţă consistentă e plasarea publicului pe scenă, ca la spectacolul Sex (să vă faceţi o idee).

Spectacolul, construit într-un realism psihologic obositor, nu reuşeşte să valorifice secvenţele din planul imaginar (scenele când apare mama şi fiica, Kristina – probabil în mintea lui Agnes), sunt jucate cu patetism, tern, fad, iar modalitatea regizorală de trecere în ireal e doar funcţională.

Două surori la vârsta a doua, la căpătâiul mamei agonizante. Agnes, sora cea mare, o fată bătrână, a cărei existenţă ni se dezvăluie a fi doar un şir de ratări. Viola, sora cea mică, o actriţă ratată şi frustrată, femeie de lume, are o fiică adolescentă. Mama (cea pe moarte, din partea reală/istă a poveştii) nu apare deloc, e doar personajul din spatele unei uşi, care atrage şi canalizează tot conflictul dramatic. Fiica..., în viziunea regizorului Dana Lemnaru, este un personaj insipid, aproape inexistent, poate aici regizorul şi-ar fi putut pune semnătura manipulând acest personaj cu mai multă creativitate, aşa... dacă ar fi să compar spectacolul cu un meci de tenis, Denise e doar un copil de mingi.

Remarcabil jocul acriţei Raisa Ştiopoane (masterantă în anul I), în rolul surorii mai mari, Agnes, care la început reuşeşte să susţină foarte bine un monolog lung, întreţinând atenţia publicului şi chiar dacă personajul său e construit cam grosolan, îi dă suficientă consistenţă şi coerenţă. De asemenea, integrează perfect, inseparabil, dualitatea personalităţii lui Agnes, loialitatea şi demenţa acesteia. Din păcate, mi se pare că a ratat cea mai importantă replică a spectacolului, când, arătându-i Violei fotografiile rupte ale mamei, rosteşte titlul spectacolui. E un moment care trebuia punctat, personajul ei tocmai ratează o minge de meci în setul trei şi de-aici partida se-ntoarce, Viola recupereză punctele pierdute şi în final câştigă meciul pe serviciul adversarei, întorcându-i nimicitor ultima minge.

Scenografia e austeră şi inexpresivă, iar utilizarea proiecţiilor nu-şi are rostul, singurul efect fiind distragerea atenţiei de la actori. Muzica... aproape că putea să nu fie, uneori, suprapusă cu imaginile scenice, te ducea cu gândul la Dr. Quinn.

Dacă tot am început... spectacolul e ca un meci de tenis în cinci seturi, un meci lung, de travaliu, cu mingi plesnite dintr-o parte în alta, un meci nespectaculos şi plictisitor până la urmă.

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

Scena Naţionalului, „casa spirituală” a Ionelei Nedelea

January 30, 2012

Duminică, 29 ianuarie, spectacolul „Menage a trois” de Neil Simon, în regia artistică a lui Sorin Misirianţu, şi-a încheiat turneul naţional pe scena Palatului Culturii, ocazie pentru târgumureşeanca Ionela Nedelea de a reveni în oraşul natal, avându-i alături pe Liviu Vârciu şi Ioan Isaiu.
La puţin timp după ora 19.00, ora oficială de începere a spectacolului, la sala mare a Palatului Culturii şi în faţa unui public entuziast, două nume cel puţin sonore şi-au făcut apariţia pe scenă, şi anume Liviu Vârciu, urmat de Ioan Isaiu.

Andy şi Norman la “Colaps”

Prima parte a spectacolului a fost conturată de Andy (Isaiu) şi Norman (Vârciu), doi ziarişti angajaţi la publicaţia "Colaps" care se vindea foarte greu, ambii trezindu-se fără bani de chirie. Şi pentru a salva situaţia, Andy se sacrifică şi devine amantul proprietăresei, doamna Brown, o bătrână cu aere de primadonă.
În peisaj apare Sophie, o tânără superbă care tocmai s-a mutat lângă apartamentul celor doi. Din momentul apariţiei fetei, totul se schimbă dramatic. Dacă până atunci ziarul mergea greu, situaţia a devenit catastrofală. Norman s-a îndrăgostit iremediabil de frumoasa vecină încât nu mai putea să scrie. Toată atenţia lui şi atitudinea pe care le-a adoptat pentru a cuceri inima Sophiei au devenit sufocante. Între timp, Andy încerca să gestioneze situaţia, dar s-a trezit fără voia sa într-un triunghi amoros, care risca să degenereze într-un pătrat... Pătrat pentru că Sophie s-a îndrăgostit de Andy, deşi era logodită. Conform scenariului, cei doi actori şarmanţi s-au îndrăgostit nebuneşte, ajungând, din prieteni, duşmani de moarte. Norman a suferit o mare decepţie, aceasta alegându-l, într-un final, pe Andy, pe motiv că îi inspiră mai multă seriozitate.
Finalul de spectacol a fost susţinut de bătăile din palme ale publicului.

Vorbe din culise

Cum a decurs “Menage a trois” la Târgu-Mureş, i-am întrebat pe protagoniştii piesei după spectacol.

Ionela: Pentru mine a fost frumos să revin în faţa spectatorilor mureşeni. Am avut parte de o atmosferă foarte plăcută, un public uşor timid, calm, pus pe ascultat, foarte receptiv.

Liviu: Spectacolul a fost o reuşită şi ne-am simţit foarte bine, ca acasă.

Reporter: Liviu, ce a însemnat pentru tine să joci pe scenă, şi nu în faţa micilor ecrane?

Liviu: Este poate cea mai mare realizare a mea. Între actori şi public se crează un flux magnetic cu desfăşurarea condusă mai ales de pe scenă.

Reporter: Ioan, există un conflict clar între generaţii despre care se tot vorbeşte. Cine crezi că alimentează acest lucru? Tu, ca artist dintr-un curent oarecum underground – cum ai perceput lucrul acesta?

Ioan: Frustrările tinerei generaţii, pentru nereuşita ei sau vechea generaţie, pentru refuzul de a-i accepta pe cei noi pe lângă ei. Dacă până acum mai credeam cât de cât în acel conflict între generaţii de care se tot vorbeşte, acum, după colaborarea cu Liviu şi Ionela m-am convins că nu există, doar că sunt oameni şi oameni.

Reporter: Ionela, ţinând cont de faptul că te-ai mutat în Bucureşti de aproape un an şi că ţi-ai dat demisia de la Teatrul Naţional, vei mai accepta roluri la Târgu-Mureş?

Ionela: Scena Teatrului Naţional Târgu-Mureş este casa mea spirituală, unde iubitorii de teatru m-au văzut evoluând şi crescând pe această scenă şi pot spune că sunt produsul acestei scene. Dacă mi se va propune vreun rol, îl voi accepta cu plăcere.

Reporter: Domnule regizor, ce a însemnat pentru dumneavoastră proiectul “Menage a trois”?

Sorin: Am avut plăcerea să întâlnesc trei actori foarte talentaţi. Cu Ioan Isaiu şi Ionela Nedelea am mai lucrat, cu Liviu Vârciu sunt la prima colaborare. E un băiat bun şi are un viitor frumos!
Îi felicităm pe aceşti oameni valoroşi pentru realizările lor şi le mulţumim pentru tainele de culise!

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

Centenar Vasile Netea la Târgu-Mureş şi Deda

January 29, 2012

În perioada 1-2 februarie, va avea loc la Târgu Mureş, respectiv Deda, centenarul Vasile Netea, ocazie de a readuce în memoria mureşenilor distinsa şi prolifica operă a celui care a fost Vasile Netea, om de aleasă cultură şi istoric remarcabil. Centenarul va cuprinde un simpozion ştiinţific care se va desfăşura pe data de 1 februarie în Sala Mare a Prefecturii, iar în cea de-a doua zi, 2 februarie, se va ţine un moment de reculegere la mormântul lui Netea din comuna Deda, urmat de o evocare Netea, la Căminul cultural din localitate.

Vasile Netea, o figură plurivalentă

Dimitrie Poptămaş, fost director al Bibliotecii Judeţene Mureş şi preşedinte al Fundaţiei culturale ”Vasile Netea” din Târgu-Mureş, consideră că este o datorie de onoare atât pentru domnia sa, cât şi pentru fiecare român mureşean, de a promova memoria şi opera lui Vasile Netea. ”Se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Vasile Netea. Este un moment unic şi ireversibil, a declarat Poptămaş. Netea este nu numai o personalitate locală ci - prin prezenţa lui activă la Sibiu, Cluj, Bucureşti… - şi una naţională. Este unul dintre cei mai buni istorici aş spune eu, mai ales atunci când este vorba de Transilvania cu istoria şi problemele ei atât de complexe. În acelaşi timp, Netea este o figură plurivalentă pentru că a făcut nu numai istorie, ci şi filologie, a fost bine iniţiat şi în probleme de folcloristică, a fost chiar şi publicist, unul foarte bun, precum şi un iniţiator şi director de publicaţii (…) Centenarul Netea va cuprinde un simpozion ştiinţific, la Târgu-Mureş, pe data de 1 februarie a.c., precum şi un moment aniversar, pe data de 2 februarie a.c., la Deda, locul naşterii sale”.
Originar din Deda şi foarte bun cunoscător al operei lui Vasile Netea, prof. dr. Florin Bengean îl consideră pe Netea ca fiind un om de cultură de primă mărime. ”Aniversarea centenarului naşterii cărturarului şi omului de cultură Vasile Netea, a declarat Bengean, aduce în suflet bucurie şi emoţie. Pentru mine, ca dedean de origine, este o bucurie nespus de mare că acest distins om de cultură, descinde din frumoasa noastră localitate, Deda. A plecat din satul acesta frumos de la poalele Călimanilor şi a ajuns să se impună în societatea românească drept un mare om de cultură şi unul dintre istoricii de marcă ai neamului românesc. Cu prilejul acestei aniversări vom aduce în atenţie din nou personalitatea lui Vasile Netea, vom analiza şi evoca vasta sa operă. Vasile Netea este şi-mi va rămâne în suflet, atât ca om originar din satul meu natal, cât şi ca om de cultură de primă mărime”.

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri

Universitatea “Populară” devine “Cultural Ştiinţifică”

January 25, 2012

La finalul anului trecut, consilierii locali au hotârât schimbarea denumirii Universităţii Populare în Universitatea Cultural Ştiinţifică Târgu-Mureş. Instituţia funcţionează în conformitate cu strategiile locale ale autorităţii publice locale, pe baza autonomiei şi al autorităţii cultural- naţionale în circuitul european de valori ale domeniului.
Universitatea are ca obiect de activitate principală promovarea şi conservarea culturii tradiţionale locale, educaţia permanentă desfăşurată în afara sistemelor de educaţie reglementate prin acte normative în domeniul de stat sau particular, în domeniul artistic, tradiţiile locale, învăţării unor meserii tradiţionale, organizarea de cursuri de cultură generală, de perfecţionare, de cereri tematice şi derularea de programe de iniţiere şi dezvoltare a aptitudinilor create individuale ori de grup.

Instituţie subordonată Consiliului Local

Pentru ocuparea funcţiei de director al instituţiei va fi organizat un concurs în termen de 45 de zile, funcţia de director interimar fiind atribuită profesoarei Doina Ţintoşan. „S-a schimbat doar denumirea instituţiei, de fapt s-a revenit la o denimire anterioară. Instituţia, sub diverse denumiri funcţionează din anii ‘60. Probabil ne vom axa pe dezvoltarea şi pe alte paliere decât cele de oferire a cursurilor de formare profesională pentru adulţi. Vom încerca să oferim şi anumite servicii, dar toate acestea după ce se vor prelucra şi va fi o hotărâre de Consiliu Local, pentru că acestă instituţie este subordonată Consiliului Local. Instituţia are în vedere activităţi cultural ştinţifice pe care le oferă comunităţii locale şi nu numai, în parteneriat cu alte instituţii de cultură, cursuri de formare profesională pe mai multe paliere, dezvoltarea de programe comune cu alte instituţii”, a explicat Doina Ţintoşan.

„E posibil să mă prezint la concurs”

În prezent, instituţia lucrează mai mult cu colaboratori. Numărul angajaţilor fiind trei, dintre care una este permanentă şi celelalte sunt cu un contract de prestări servicii pe perioadă determinată.
În ce priveşte o eventualitate prezenţă la concursul pentru desemnarea postului de director, Doina Ţintoşan este rezervată, urmând a avea discuţii în perioada următoare cu Consiliul Local pentru a vedea propunerile acestora. „Încă nu pot spune dacă voi candida, până nu discut cu cei de la Consiliu Local. Eu am acceptat acestă numire în funcţia de director interimar ca să putem încheia anul trecut financiar, să nu se blocheze activitatea instituţiei. Dacă dumnealor consideră că ceea ce am făcut până acum a fost bine şi se propune persoana mea, e posibil să mă prezint la concurs”, a declarat Doina Ţintoşan.

Written by admin · Filed Under Cultură, Ultimele stiri