Cel mai tânăr secretar din administraţia mureşeană
October 31, 2011
Cunoscut ca secretar executiv al PSD Târgu-Mureş, dar mai ales ca preşedinte fondator al organizaţiei non-guvernamentale APDO Lider, juristul Corneliu Brişcaru se prezintă cititorilor Zi de Zi într-un interviu fără cravată.
Reporter: V-aţi născut în Vatra Dornei, aţi crescut la Aiud, cum aţi ajuns la Târgu-Mureş?
Cornel Brişcaru: Viaţa a vrut aşa. Mi-am dat licenţa la Facultatea de Drept din Cluj Napoca, în iunie 1997 şi doream să merg în armată, după care intenţionam să mă înscriu la Institutul Naţional de Magistratură. Vroiam să mă fac procuror. La Centrul Militar Judeţean Alba în acea toamnă nu se făceau recrutări pentru „terişti”. (militar cu termen redus - n.r.). În Aiud nu erau locuri de muncă pentru absolvenţii de drept, aşa că am venit la Târgu-Mureş.
Rep.: Povestiţi-ne despre acea perioadă a căutărilor.
C.B.: Veneam cu trenul dimineaţa la 9.00 iar la amiază, la ora 13.00, mă întorceam la Aiud. În patru zile am luat la rând toate firmele de pe strada Gheorghe Doja. Erau câteva sute pe atunci! În a cincea zi de căutări am găsit de lucru la o firmă, doar cu jumătate de normă, în centrul urbei. Salariul era de 200.000 de lei iar cea mai ieftină gazdă, 250.000 de lei. Nişte prieteni din Aiud m-au trimis la un om bun din Târgu-Mureş, acesta a vorbit la Primărie, unde aveau un post de consilier juridic şi m-au angajat cu o convenţie civilă, pe o lună doar. Salariul era de 350.000 lei dar îmi ajungea şi pentru chiria de 250.000!
Rep.: Şi după o lună de zile, eraţi din nou fără serviciu?
C.B.: Da, dar în luna noiembrie m-am prezentat la un concurs pentru postul de consilier juridic şi l-am luat. Eram, în sfârşit, angajat cu carte de muncă! Din acel moment pot spune că am fost inspirat atunci când am ales Târgu-Mureşul pentru a mă stabili aici.
Rep.: Singur, în marele oraş, în comparaţie cu Aiudul?
C.B.: Nu a fost uşor. Am locuit prima dată undeva în cartierul Dâmbu Pietros, doi ani am schimbat vreo 12 chirii. Unii vindeau, altii aveau rude în dificultate şi tot aşa. Eu eram doar un client!
„Doi ani ca secretar am muncit pe brânci. Ştiam că trebuie să dovedesc că se poate. Am fost cel mai tânăr secretar de municipiu reşedinţă de judeţ din istoria administraţiei. Avem 26 de ani!”
Rep.: Fiind un luptător din fire, ce a urmat?
C.B.: În martie 1999, un alt concurs, de astă dată pentru ocuparea postului de secretar al Consiliului Local. Doi ani ca secretar am muncit pe brânci. Ştiam că trebuie să dovedesc că se poate. Am fost cel mai tânăr secretar de municipiu reşedinţă de judeţ din istoria administraţiei. Avem 26 de ani! Apoi, în 2001, am acceptat oferta Prefectului de Mureş la acea dată, Ioan Togănel, de a ocupa postul de director al cabinetului prefectului.
Rep.: Revenind la anii copilăriei, cum era în Aiud înainte de 89?
C.B.: Aiudul era cunoscut ca oraşul „lumini şi umbre”. Doar două ore pe zi aveam curent, când era program la Tv. Învăţam la lampă cu carbid. Secretarul de partid pe Aiud pleca, în fiecare an, în excursie, recompensat de la partid, pentru economiile făcute. O dată pe lună, după ziua de salariu, tata venea la Târgu-Mureş să cumpere mezeluri, iar noi, surorile mele şi cu mine îl aşteptam de fiecare dată în gară. În Aiud nici măcar salam cu soia nu era. Şi la cârnaţi erau cozi de 200-300 de persoane.
„Cu un grup de prieteni făceam concurs care citeşte mai multe cărţi. În librării trebuia să ai cunoştinţe ca să găseşti cărţi bune. În schimbul multora dădeam ţigări străine de la unchiul meu care muncea în Irak”
Rep.: Cum se distrau copiii, tinerii fără Tv, fără internet?
C.B.: Aveam şi aşa ce face. Ne jucam, ca toţi copiii. Terenul de joacă era coasta unui deal, am aflat după Revoluţia din decembrie 89 că acolo era o groapă comună a deţinuţilor! Chiar lângă blocul unde locuiam erau îngropaţi, fără cruci, fără nume, noaptea, deţinuţii din Penitenciarul Aiud. Ni se spunea că sunt “hoţi”. Odată cu lăsarea nopţii venea dubiţia care aducea cadavrele. Astăzi, aici se află un monument frumos dedicat deţinuţilor politici. Jucam fotbal. Din clasa întâi m-am înscris la Clubul Sportiv Şcolar Aiud. În clasa a zecea, când tata mi-a spus să las deoparte fotbalul pentru că va urma bacalaureatul şi admiterea la facultate, am ales şcoala. Cu un grup de prieteni făceam concurs care citeşte mai multe cărţi. În librării trebuia să ai cunoştinţe ca să găseşti cărţi bune. În schimbul multora dădeam ţigări străine de la unchiul meu care muncea în Irak!
Rep.: Ce vă supăra cel mai tare în copilărie?
C.B.: Neajunsurile. Mă supăram când cineva îmi fura capacul pus la rândul pentru butelii. În Aiud se aduceau doar vreo 70 - 80 de butelii pe zi, iar cererea era de cel puţin cinci ori mai mare. După şcoală era una din activităţile constante!
Rep.: Mămica cu tripleţi din Aiud e sora dumneavoastră?
C.B.: Da. Ionela Danciu a dat în judecată statul român şi a câştigat dreptul de a primi alocaţie de creştere pentru fiecare dintre cei trei copii. Sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care ne-a dat dreptate, a deschis drumul pentru toate celelalte familii din ţară care se află în această situaţie şi care, la rândul lor, îşi vor câştiga acest drept în instanţă. Azi toţi copiii sunt recunoscuţi ca născuţi, iar părinţii remuneraţi ca atare.
„Acum joc fotbal cu prietenii. Am şi bicicletă dar nu o folosesc prea des pentru că în Târgu-Mureş este periculos.”
Rep.: Vă mai amintiţi de prima învăţătoare?
C.B.: Bineînţeles. Cine nu îşi aminteşte înseamă că nu i-a plăcut şcoala. Era învăţător, îl chema Dan Cioară, din Alba Iulia. Un educator deosebit. Mihnea, fiul meu a avut parte de asemenea educatori în grădiniţă, Doina Petraş şi Renate Vlad şi una acum, la Şcoala Generală nr. 2, Viorica Rusu.
Rep.: Care este cea mai frumoasă amintire din anii de liceu?
C.B.: Revoluţia din decembrie 1989.
Rep.: Mai ştiţi ce medie aţi avut la bacalaureat?
C.B.: Exact nu. În jur de 9...
Rep.: V-a influenţat cineva în alegerea meseriei?
C.B.: Da. Istoria României, mai exact profesorul meu de istorie, Bucur Marius, care acum este profesor universitar la Universitatea „Babeş Bolyai” în Cluj.
Rep.: Ce sport practicaţi? Ce sport vă place?
C.B.: Am practicat handbal şi fotbal de performanţă. Acum joc fotbal cu prietenii. Am şi bicicletă dar nu o folosesc prea des pentru că în Târgu-Mureş este periculos.
Rep.: Cum decurge o zi din viaţa juristului Cornel Brişcaru?
C.B.: Între muncă şi famile, familie şi muncă.
Rep.: Cum v-aţi imaginat anul 2000?
C.B.: Mai bun decât 1999. Şi aşa a fost.
Rep.: Ce preferaţi, maşină mică sau de teren?
C.B.: Avem o maşină care este folositoare familiei.
Rep.: Aveţi o mâncare preferată?
C.B.: Da. Spanac cu ochiuri şi mezelurile de casă.
Rep.: Care sunt cele trei lucruri fără de care nu plecaţi de acasă?
C.B.: Nu plec fără să îmi sărut baiatul, pe Mihnea şi pe Anca mea, soţia. Apoi pun în buzunar cheile maşinii, telefonul şi ţigările.
Rep.: Vă ajung cele 24 de ore pentru câte aveţi de făcut într-o zi?
C.B.: Da, pentru că am învăţat, de mic, să îmi organizez timpul astfel încât să îmi ajungă.
Rep.: Dacă aţi uitat ceva pe masă, vă întoarceţi din drum?
C.B.: Ce întrebare-i asta? Sunteţi superstiţioşi? Eu nu sunt…
Rep.: Credeţi în vise? În gândirea pozitivă?
C.B.: Gândesc pozitiv, cum să nu cred. Chestia cu visele… nu mă interesează.
Rep.: Unde aţi fost în voiaj de nuntă?
C.B.: La Stânceni, la cabana socrilor. Trei săptămâni perfecte cu Anca.
Rep.: Ce citiţi, ce muzică ascultaţi?
C.B.: Citesc Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Giovanni Papini, Thomas Mann, Vladimir Volkoff, Orwell sau Alexandr Soljeniţin, Milan Kundera. Muzici preferate: Dire Straits, AC/DC, Withesnake, U2, Gil Dobrică dar şi Paraziţii, în maşină, întotdeauna.
Rep.: Dacă aţi avea o baghetă magică, ce aţi schimba în lumea noastră?
C.B.: Sunt băiatul a doi muncitori într-o turnătorie de oţel din Aiud. Ştiu cum e să fie greu, să-ţi fie foame şi frig. Cu toţii avem un loc sub Soare, însă mulţi se pare că fură mâncarea şi de la gura altora. Deşi poate suna ciudat azi, aş încerca şi eu să fac dreptate în România.
Rep.: Care ar fi întrebarea la care aţi avea răspunsul, dar nu v-am întrebat?
C.B.: Pentru că sunteţi jurnalist, azi, în Târgu-Mures, întrebarea ar fi: “Care este primul lucru pe care îl veţi face când veţi fi primar?”. Răspunsul... altădată!
Peste 600.000 lei excedent bugetar la Târnăveni
October 31, 2011
Consilierii locali ai municipiului Târnăveni au aprobat în şedinţa ce a avut loc joi execuţia bugetului general a municipiului până la data de 30 septembrie. Potrivit proiectului de hotărâre adoptat, la sfârşitul trimestrului III al anului 2011, veniturile totale ale bugetului local, secţiunea funcţionare, au fost realizate în sumă de 18.080.297, reprezentând un procent de 86,91% faţă de prevederile bugetare prevăzute de 20.802.774 lei. La secţiunea dezvoltare, veniturile au fost realizate în sumă de 2.152.471 lei, din care: 1.205.273 lei reprezentând sume din excedentul bugetului local utilizate pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare şi 947.198 lei reprezentând venituri încasate. Veniturile proprii ale bugetului local, respectiv impozitele şi taxele locale, cotele defalcate din impozitul pe venit şi sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare, au fost încasate în procent de 86,60%, respectiv în sumă de 12.024.013.
Rodica Muth, director executiv al Direcţiei Economice din cadrul Primăriei Târnăveni precizează că la sfârşitul trimestrului III, municipalitatea din Târnăveni nu înregistrează plăţi restante. „Veniturile proprii ale bugetului local la finalul trimestrului III a anului 2011, respectiv impozitele şi taxele locale, au fost încasate în procent de 79,83%, adică faţă de 5.830.013 lei, prevederi, încasările au fost în sumă de 4.653.984 lei. La nivelul bugetului local la 30.09.2011, excendetul total este în sumă de 635.429 lei şi nu se înregistrează plăţi restante”, a precizat aceasta.
Pericole tăinuite şi gargara autorităţilor
October 31, 2011
Am citit raportul de specialitate despre starea Liceului „Electromureş” din Târgu-Mureş, pregătit pentru şedinţa Consiliului Local de joi, 27 octombrie. La lecturarea documentului m-am crucit...
„În decursul celor 35 de ani când au fost date în folosinţă, la această clădire au fost alocaţi prea puţini bani, insuficienţi pentru a le întreţine.” Ce vină au dascălii şi elevii că şcoala lor a primit, mereu, prea puţini bani pentru întreţinere? Poate doar „vina” că vor să lucreze şi să înveţe într-o ţară ca România, în care banii sunt alocaţi mereu pentru alte priorităţi, şi mai puţin pentru învăţământ! Chiar să nu se fi găsit resurse pentru sprijinirea acestei şcoli la constituirea bugetului local anual?
„Datorită degradării avansate a clădirii, a acoperişului, a înfiltraţiilor de apă care au produs igrasie, de asemenea degradarea instalaţiilor electrice, a condiţiilor improprii pentru desfăşurarea activităţilor instructiv-educativ, această clădire devenind un pericol atât pentru elevi, cât şi pentru profesori.” Oameni buni, avem de-a face cu un autodenunţ în toată regula! Dacă se ştia de starea degradată a clădirii şi despre faptul că aceasta reprezintă un pericol pentru elevi şi dascăli, de ce totuşi se ţineau cursuri acolo? Cine a autorizat aşa ceva şi cine şi-a permis să ţină toate aceste informaţii ascunse şi astfel să rişte viaţa copiilor şi a profesorilor?
Una din două: fie documentul e „umflat” cu „gogoşi”, fie e real, caz în care cei răspunzători de tăinuirea pericolelor de la „Electromureş” ar trebui să fie luaţi grabnic la întrebări. Locul lor e departe de învăţământ şi de copiii!
Elveţienii de la Ameropa le-ar putea plăti turcilor peste 100 de milioane de euro pentru Azomureş
October 31, 2011
Cei şase investitori turci care controlează producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu-Mureş (simbol bursier AZO) negociază cu traderul elveţian Ameropa Holding vânzarea controlului companiei. Tranzacţia le-ar putea aduce între 100 şi 275 de milioane de euro. În 1998, turcii au plătit statului român circa 30 de milioane de dolari pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni. La Bursă acţiunile au crescut ieri cu 40% şi cu 145% de la începutul anului.
Vânzarea Azomureş, una dintre cele mai mari tranzacţii din România din ultimii ani, se va realiza în afara bursei, deoarece Ameropa ar urma să preia firmele Eurofert Investments şi Azomureş Holdings, ambele înregistrate în SUA, care controlează împreună 75,8% din acţiunile producătorului de îngrăşăminte.
Cele două firme sunt controlate de şase investitori turci, care se regăsesc în consiliul de administraţie al Azomureş.
Tranzacţia vine în contextul în care Azomureş a avut în ultimii doi ani afaceri şi profituri record. Anul trecut, combinatul a înregistrat afaceri de peste 1,2 mld. lei (285 mil. euro) şi un profit net de 154 mil. lei (36,5 mil. euro). În primele şase luni ale acestui an, compania a raportat afaceri de 873 mil. lei (205 mil. euro), în creştere cu 61% faţă de perioada similară din 2010, şi un profit net de 163 mil. lei (38 mil. euro).
Aceste rezultate au fost susţinute de creşterea preţurilor alimentelor la nivel mondial care a determinat şi creşterea cererii şi a preţurilor pentru îngrăşămintele chimice, dar şi de facilităţile acordate de stat care a permis în perioada octombrie 2009 - octombrie 2010 ca producătorii de îngrăşăminte (Azomureş şi combinatele Interagro) să consume doar gaze din producţia internă, mai ieftine.
În urma profiturilor record, compania a acumulat lichidităţi de 210 mil. lei (aproape 50 mil. euro) la sfârşitul primului semestru, iar capitalurile proprii au urcat la 900 mil. lei (210 mil. euro). Pornind de la aceste premise, analiştii apreciază că turcii vor încasa cel puţin 130 mil. euro din vânzarea pachetului majoritar, evaluând întreaga companie la peste 170 mil. euro.
"Cred că se va miza cel puţin pe evaluarea la nivelul capitalurilor proprii ale societăţii, care indică un preţ de 1,71 lei pentru o acţiune Azomureş. În cazul unei tranzacţii de exit a turcilor, CNVM ar putea obliga cumpărătorul să deruleze ofertă de preluare cum a fost şi la Rompetrol Rafinare, unde a impus un preţ la nivelul capitalurilor proprii. Dacă adăugăm şi faptul că Azomureş este lider de piaţă şi agricultura românească are potenţial de dezvoltare, turcii pot negocia un preţ şi mai bun. Cred că o eventuală tranzacţie de exit se va realiza la minimum 1,4 lei şi nu exclud ca preţul să ajungă şi la 3 lei/acţiune pentru că acţiunile sunt mult subevaluate comparativ cu ale altor companii din domeniu", explică Andrei Rădulescu, senior analist la firma de brokeraj Avantgarde Finance din Cluj.
Aceste calcule şi le-au făcut şi investitorii de pe bursă, iar acţiunile Azomureş au urcat ieri cu 40% după publicarea anunţului, înregistrând cea mai mare creştere zilnică a unei companii listate. Preţul de închidere de ieri, de 1,178 lei/acţiune, este un maxim istoric absolut pentru acţiunile Azomureş, iar la acest preţ compania are o capitalizare de 144 mil. euro, iar pachetul controlat de turci valorează 109 mil. euro.
Anunţul care a aruncat în aer acţiunile Azomureş
Ieri, cu două ore înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, Azomureş a publicat pe bursă un raport potrivit căruia principalii acţionari negociază vânzarea companiei. Anunţul a luat prin surprindere întreaga piaţă.
"Azomureş a luat cunoştinţă de faptul că acţionarii societăţilor Eurofert şi Azomureş Holding sunt în prezent angajaţi în negocieri cu grupul de companii Ameropa, negocieri aflate într-un stadiu relativ avansat, care s-ar putea finaliza sau nu prin preluarea de către Grupul Ameropa a controlului asupra Eurofert şi Azomureş Holding. În prezent, negocierile sunt în desfăşurare şi trebuie menţionat că o astfel de preluare este condiţionată de autorizarea corespunzătoare a "concentrării economice" (aceasta fiind o condiţie suspensivă pentru finalizarea tranzacţiei)", se arată în raportul Azomureş.
Publicarea acestui anunţ ar putea face parte din strategia de negociere a turcilor, cred analiştii.
"Cred că turcii au dat comunicatul acesta pe bursă pentru a împinge preţul de piaţă în sus şi a obţine o putere mai mare de negociere cu Ameropa. Sunt multe puncte forte pe care turcii le pot exploata în negociere şi este un moment foarte bun pentru ei de a-şi face exitul", spune Andrei Rădulescu.
În ultimele luni au existat mai multe semnale din partea Azomureş care indicau un exit. "Recent compania a încheiat o poliţă de asigurare pentru a-şi asigura platforma de producţie şi alte active. Apoi ei nu au demarat investiţiile noi pe care le-au tot vehiculat în ultimii ani şi nu au apelat la creditele de investiţii aprobate în AGA. Au ţinut foarte mult la conservarea cash-ului din companie care cred că la 9 luni va atinge un nivel record din toate timpurile, având în vedere creanţele mari (circa 310 mil. lei - n.red.) pe care compania le avea la jumătatea anului. Chiar şi schimbarea directorului general este un semnal privind faptul că-şi pregătesc exitul", a explicat Rădulescu.
Azomureş a anunţat vineri că directorul general Yetkin Erman va fi înlocuit de Necip Fazli Saral. Erman va rămâne în consiliul de administraţie alături de Fuat Kalgay, Suat Surmen, Adnan Chaban şi Talat Yildirim, cei cinci controlând acţionariatul Azomureş.
Afacerea vieţii pentru turci
Turcii au preluat pachetul majoritar de 51% din acţiunile Azomureş în 1998 plătind statului circa 260 miliarde de lei vechi (30 mil. dolari), potrivit datelor disponibile. De la privatizare, turcii au realizat investiţii de circa 79 mil. dolari, potrivit raportului anual pe 2010, însă cea mai mare parte a investiţiilor au fost finanţate din profiturile companiei, capitalurile noi aduse în companie, prin majorări de capital, fiind de circa 31 mil. lei, potrivit informaţiilor de pe bursă.
Turcii au mai cumpărat pachete de acţiuni de pe bursă în valoare de câteva milioane de euro de la investitori privaţi precum Broadhurst. Astfel, sumele totale investite în companie (pentru achiziţia de acţiuni sau majorări de capital) sunt cuprinse între 20 şi 40 de milioane de euro.
Se distribuie biletele pentru o nouă serie de tratamente
October 31, 2011
Peste 300 de pensionari şi salariaţi mureşeni au fost declaraţi eligibili pentru a primi bilete de tratament în seria 16 din acest an.
Casa Judeţeană de Pensii Mureş a dat publicităţii pe site-ul instituţiei lista beneficiarilor de bilete de tratament pentru penultima serie din acest an, bilete care se vor putea ridica începând de mâine până în data de 7 noiembrie. În condiţiile în care rămân bilete neridicate, acestea se vor redistribui în zilele de 8 şi 9 noiembrie. „Mai sunt două serii în acest an, în 11 şi 29 noiembrie. Pentru seria următoare lista va apărea prin data de 12 sau 13 noiembrie. Cereri nu mai putem primi pentru că normele spun că acestea trebuie să fie depuse cu 40 de zile înainte de începerea seriei, deoarece intră într-un program informatic”, a precizat Ileana Morent, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Mureş.
În total vor pleca 303 persoane în staţiuni precum Tuşnad, Covasna, Sovata, Sinaia, Băile Olăneşti, Călimăneşti, Geoagiu Băi, Căciulata, etc. Pentru staţiunile unde nu prea există cereri, au fost acceptate şi persoane care au cerut bilete pentru astfel de staţiuni, chiar dacă în ultimii doi ani au mai fost la tratament. „În cazul în care în ultimii doi ani sunt persoane care au mai fost şi au solicitat să meargă în staţiuni unde sunt mai puţine cereri sigur că au putut intra. Depinde de cerere şi de ofertă, de numărul de locuri alocate, numărul de cereri depuse. De exemplu dacă sunt cereri pentru staţiuni cum sunt Sărata Monteoru sau Lacul Sărat, Bizuşa sau Băla, unde se fac tratamente şi sunt solicitări mai puţine, chiar dacă în ultimii doi ani au fost şi nu avem solicitări, acele persoane intră în calcul şi pot primi bilete”, a explicat Ileana Morent.
În ceea ce priveşte persoanele care şi-au depus dosarul şi nu au primit bilete, acestea îşi pot depune din nou cererea anul viitor. „Vom cunoaşte numărul de bilete după ce se aprobă legea bugetului. După aceea va interveni sistemul de licitaţii la nivel naţional. Anul acesta am avut mai multe bilete decât anul trecut. Desigur că şi solicitanţii au fost mai mulţi şi am primit şi suplimentări”, a conchis Morent.
Cinci paşi pentru a creşte copiii fără bătaie
October 31, 2011
Auzim din presă sau de la profesionişti că nu este corect şi sănătos să ne educăm copiii cu violenţă fizică, verbală, emoţională. Dar ce putem face pentru a deveni părinţi eficienţi, responsabili, relaxaţi, care reuşesc să îşi educe copiii construind în acelaşi timp o relaţie pozitivă cu aceştia? Diana Stanculeanu, psihoterapeut în cadrul organizaţiei Salvaţi Copiii, este de părere că în primul rând este important să abordăm dezvoltarea copilului şi comportamentele acestuia într-o manieră constructivă, fără a-l răni. “La baza educaţiei şi îngrijirii copiilor stau comunicarea şi atenţia îndreptată asupra nevoilor lor. Astfel, aceştia vor fi încurajaţi să îşi dezvolte abilităţile personale şi să se simtă bine cu ei înşişi, să aibă stimă de sine”, a precizat Diana Stanculeanu, care recomandă câţiva paşi esenţiali pentru o strategie pozitivă de parenting.
Crearea unui mediu familial sigur şi relaxant
„Un mediu familial sigur şi relaxant este cel în care riscul de accidente domestice este minim, copilul poate explora, experimenta şi dezvolta noi abilităţi, părintele are posibilitatea de monitorizare a comportamentului copilului, adică ştie unde este şi ce face, iar relaţia de cuplu a părinţilor este armonioasă”, explică Diana Stanculeanu.
Construirea unor contexte pozitive de învăţare
„Este important ca părintele să fie disponibil pentru copil. Aceasta nu înseamnă că trebuie să fie cu copilul tot timpul. Dar atunci când solicită atenţia, ajutorul, afecţiunea, părintele trebuie să întrerupă ce face şi să-i ofere ce are nevoie. Aşa va învăţa că este important şi nu va face ”o prostie” pentru a atrage atenţia. Încurajaţi-i iniţiativa şi autonomia, arătaţi-i că apreciaţi ce face, lăudaţi-l, astfel se va implica mai mult în activităţi dezirabile”, recomandă Diana Stanculeanu.
Folosirea tehnicilor pozitive de educaţie
„A educa copilul pozitiv înseamnă a-l învăţa cum este bine să se poarte şi ce nu este bine să facă, prin metode care exclud pedeapsa, ce ar putea răni copilul, fizic şi/sau emoţional. Tehnicile de disciplinare sunt orientate spre învăţarea asumării responsabilităţii şi a rezolvării problemelor cu care se confruntă copilul. Dacă părinţii sunt consecvenţi şi predictibili în comportament, scad şansele de apariţie a comportamentelor problematice”, afirmă Diana Stanculeanu.
Aşteptări realiste ale părinţilor legat de evoluţia copilului
„Aşteptările părinţilor legate de copii depind de convingerile acestora despre ce este normal. Evoluţia fiecărui copil este însă unică şi se realizează în ritmuri diferite. Ei învaţă abilităţi noi doar după ce sunt pregătiţi la nivelul de dezvoltare adecvat etapei în care se află. Problemele apar când părinţii aşteaptă prea mult, prea repede sau perfecţiunea. Un părinte care aşteaptă de la copilul său să fie în permanenţă politicos, preocupat de şcoală, dornic să ajute la treburile casnice şi ordonat, are şanse mari să fie dezamăgit sau într-un permanent conflict cu copilul. Nu vă aşteptaţi să aveţi un copil perfect; toţi copiii fac greşeli, iar cele mai multe dintre acestea nu sunt intenţionate.
Aşteptările realiste se leagă şi de tine ca părinte. E bine să încerci să faci cât mai mult şi cât mai bine dar nu există părinte perfect. Nu fii aspru cu tine, învaţă din fiecare experienţă”, arată Diana Stanculeanu.
Grija pentru tine, ca părinte
„A fi părinte este mai uşor atunci când nevoile de intimitate şi relaxare ale cuplului sunt împlinite. A fi părinte bun nu înseamnă să ai o viaţă dominată de copilul tău. Dacă nevoile tale ca adult sunt satisfăcute, cresc şansele de a fi un părinte răbdător, calm, consecvent şi disponibil pentru copil”, spune Diana Stanculeanu.
Victorie muncită pentru SC Mureşul
October 31, 2011
Echipa feminină de handbal SC Mureşul Târgu-Mureş a învins sâmbătă, pe teren propriu cu scorul de 24-23 formaţia CS Chimia Râmnicu Vâlcea, într-o partidă contând pentru etapa a VIII-a a Seriei B, Divizia A. A fost o partidă cu mult suspans şi răsturnări de scor, în care victoria la limită a mureşencelor a fost obţinută cu multe emoţii. După un început echilibrat de joc, de la scorul de 3-3, gazdele, cu pivotul Andreea Serediuc în vervă şi un mare aport al portăriţei Bianca Peter, s-au despins în minutul 14 la 8-3. A urmat o serie de ratări, inclusiv contaatacuri şi aruncări de la 7 metri şi vâlcencele au redus diferenţa înainte de pauză la un singur gol, cu unul înscris în ultima secundă.
La reluare, desfăşurarea a fost de-a dreprul dramatică. Oaspetele au egalat la 12 după trei minute de joc fără gol, au preluat conducerea, care apoi a alternat. Golurile înscrise în această perioadă de Andreea Pista, Alina Moloci şi Nagy Beata le-au ţinut pe mureşence în joc până la jumătatea reprizei. A urmat o desprindere a oaspetelor la trei goluri, care părea decisivă, după desfăşurarea partidei. De la 19-22, poarta mureşeană este din nou „închisă” şi trei goluri ale lui Loredana Biliga Radu, Ramona Tamaş şi Szidonia Rad au restabilit egalitatea. Alte două reuşite ale lui Nagy Betty au dus scorul la 24-22. O bară la un contraatac mureşean, urmat de un gol vâlcean au pus pe muchie de cuţit soarta partidei. Gazdele au apărat cu dinţii avantajul de un singur gol în final şi au întrerupt seria negativă, după două înfrângeri.
Greul în tabăra echipei oaspete l-a dus golghetera partidei, Georgiana Bazon, care, la doar 16 ani, a fost foarte greu de oprit, aceasta reuşind nu mai puţin de 14 goluri. „A fost o victorie muncită şi greu obţinută, în primul rând datorită faptului că fetele s-au considerat învingătoare în prima repriză, când ne-am desprins. Este bine totuşi că am reuşit victoria şi am întrerupt seria negativă. Vom lupta în continuare şi mergem miercuri la Reşita să câştigăm”, a declarat preşedintele SC Mureşul, Teodor Rad.
SC Mureşul a aliniat formaţia: Peter, Ungureanu (portari), I. Tămaş, Cioban (1 gol), Serediuc (4), Moloci (3), Rad (3), Nagy (8), Biliga (2), R. Tamaş (2), Pista (3), Farkas.
Centru de zi pentru copii în Măgherani
October 31, 2011
Primăria comunei Măgherani a câştigat în 2008 un proiect finanţat de Banca Centrală de Dezvoltare pentru construcţia unui Centru de zi pentru protecţia copilului în comuna Măgherani. Valoarea totală a lucrării este de 100.000 euro, din care opt mii de euro sunt fonduri proprii ale Primăriei Măgherani. Lucrările de construcţie au început de abia acum. „Scopul acestui centru este de a ajuta copiii care provin din familii defavorizate, din părinţi divorţaţi, beţivi sau săraci. Încercăm să le oferim un program after school, unde vor primi mâncare caldă iar cadrele didactice îi vor ajuta la învăţătură. Însă mai are şi alt scop. Dacă cineva vrea să meargă la lucrări agricole şi nu are cu cine să lase copilul, îl va putea lăsa la centru”, a declarat Kacso Antal, primarul comunei Măgherani.
Copiii vor putea fi lăsaţi zilnic, după şcoală între orele 15.00-20.00. La centru vor lucra patru persoane, printre care şi cadre didactice şi asistent personal. Aceştia vor oferi şi asistenţă pentru părinţi, despre drepturile pe care le are copilul şi ce trebuie să facă părinţii.
Lucrările la construcţia centrului au început în urmă cu două săptămâni şi urmează să fie finalizate până în data de 20 decembrie. Casa va avea două camere, bucătărie şi baie, iar până în prezent s-a turnat deja fundaţia şi s-a trecut la zidărie. „Recepţia se va face numai după data de 20 decembrie, însă numai de anul viitor, la sfârşitul lui ianuarie va fi funcţionabil”, a mai spus primarul comunei Măgherani. Totodată, acesta a precizat că lucrările sunt efectuate de firma Atlas Company din Târgu-Mureş, însă se foloseşte forţă de muncă din comună. „Folosesc forţa proprie din comună. Este prioritar, pentru că dăm de lucru la oameni şi nu trebuie ajutor social”, a conchis Kacso Antal.
În total, în comuna Măgherani sunt circa 170 de copii, elevi ai claselor I-VIII, dintre care 40 au nevoie imperioasă de un astfel de serviciu.
DIN LICEE – Modele de subiecte pentru examenele nationale, pe internet
October 31, 2011
EVENIMENT – UPDATE: Accident cu un mort si doi raniti la Lunca Mures
October 31, 2011
Reclama:
Reclama:
Pages
Blogroll
Contributors
Meta
Recent Posts
- SANATATE – Sibiu:O mie de noi cazuri de viroză într-o săptămână
- EVENIMENT – Ecologizarea iazului,o altă scânteie între Borbely și Florea
- POLITICA – USL a lansat la Bistriţa strategia pe mediu (FOTO/VIDEO)
- POLITICA – USL a lansat la Bistriţa strategia pe mediu (FOTO)
- EVENIMENT – Protocol MECTS – ANOFM în sprijinul şomerilor
