EDITORIAL – Securitate versus libertate
February 28, 2010
În Statele Unite ale Americii lupta împotriva terorismului este o temă zilnică. Nici nu este de mirare, deoarece armata SUA este angajată pe mari teatre de operaţiuni militare, având la bază tocmai argumentul luptei împotriva terorismului global.
Scriam, mai demult, că atacurile de la 11 septembrie 2001 au zguduit opinia publică internaţională, schimbând sistemul internaţional şi percepţia asupra politicii internaţionale, în care lupta împotriva terorismului a devenit, după afirmaţiile unor lideri de state, o necesitate.
În ziua atentatelor de la World Trade Center, preşedintele George W. Bush declara că „astăzi naţiunea a văzut Răul. Nu vom face distincţie între cei care au comis atentatele şi cei care îi sponsorizează în acţiunile lor.”
Preşedintele american a continuat prin a preciza faptul că lupta împotriva terorismului începe cu Al Quaida, dar nu de opreşte până ce fiecare grupare teroristă nu va fi oprită.
Practic, de la aceste declaraţii a pornit războiul din Afganistan şi, ulterior, cel din Irak. Dacă în cazul Afganistanului au existat dovezi privind sponsorizarea Al Quaeda de către statul afgan, atacarea Irakului a atras o serie de critici din partea mai multor state europene (şi nu numai), care acuzau SUA de încălcarea flagrantă a dreptului internaţional. Dar SUA nu au ţinut cont de aceste critici şi, mai mult decât atât, după 11 septembrie, au adoptat o serie de măsuri şi au instituit legi, precum „Patriot Act" sau „Homeland Security Bill", în încercarea de a preveni noi atacuri teroriste.
Invocând necesitatea de securitate, administraţia de la Washington a reuşit să convingă cetăţenii să renunţe la o parte a libertăţii lor individuale. Această practică este continuată şi în momentul de faţă, iar măsurile de securitate devin din ce în ce mai stricte. Mulţi au început să identifice, deja, un scenariu de tip orwellian (după lucrarea lui George Orwell, intitulată „1984").
Şi, sincer vorbind, nu este de mirare. În baza Homeland Security Bill şi Patriot Act, pentru prima oară în istoria SUA, se instituie cea mai puternică reţea de spionaj domestic. Astfel, americanii pot fi supravegheaţi zi şi noapte, chiar în lipsa unor suspiciuni de comitere a vreunei infracţiuni.
Este o realitate tristă şi, din păcate, multe state au început să gândească în termenii invadării libertăţii individuale pentru a asigura aşa-numita securitate statală. De la camere de supraveghere, microfoane, controale şi până la implantarea unor cip-uri corporale (de tip GPS), ideile curg în continuu. În România acest fenomen nu este încă vizibil, deşi au existat diferite încercări în acest sens, la nivel guvernamental. Cu exact un an în urmă scriam despre măsura reţinerii datelor din reţelele de comunicare electronică, care prevedea că datele convorbirilor telefonice şi ale sms-urilor să fie înregistrate de către operatorii de telefonie fixă şi mobilă şi stocate timp de şase luni.
Resping, în continuare, astfel de practici şi legi precum „Patriot Act" sau „Homeland Security Bill", în măsura în care acestea încalcă drepturi fundamentale ale omului. În acest sens, să sperăm că relaţia bilaterală dintre România şi SUA (cu referire concretă la scutul anti-rachetă) să nu ajungă să genereze, în numele securităţii, măsuri de invadare a vieţii private şi, în general, a drepturilor şi libertăţilor individuale…
Dr. Ladislau Schwartz: ” Proiecte avem, şi, ceea ce este îmbucurător, pentru toate aceste proiecte avem acoperire financiară”
February 28, 2010
Ladislau Schwartz: Având în vedere criza economică, sperăm că va fi bine. Urmează negocierile cu Casa de Asigurări la sfârşitul lunii martie, unde vom vedea cât vom obţine, faţă de anul trecut. În şedinţa plenului Consiliului Judeţean care a avut loc miercuri, s-au aprobat fondurile pe care le-am solicitat şi negociat cu Consiliu Judeţean, spitalului nostru revenindu-i 25 de miliarde de lei vechi, care, defalcate pe diferite capitole şi proiecte începute încă de anul trecut, ne acoperă investiţiile şi sperăm ca anul acesta să tăiem panglici, în beneficiul populaţiei.
Rep.: Ce vă propuneţi pentru anul 2010? Care sunt principalele proiecte?
L.S.: Avem un proiect foarte mare în derulare, şi anume mansardarea Clinicii de pe Gheorghe Marinescu 1 din spatele Casei Tineretului. Acest lucru ne va rezolva o problemă esenţială, adică lipsa de spaţiu, creându-se astfel într-o aripă o secţie de anestezie şi terapie intensivă model top euro 5. În altă aripă, o secţie medicală. Astfel, fiecare clinică din clădire va câştiga ceva, în ceea ce priveşte spaţiul şi serviciile.
Un al doilea mare proiect este construcţia unei cădiri, care se află în derulare, început în 2008, în curtea Clinicii de Boli Infecţioase 1, care, din nou, va rezolva o mare problemă a bolilor infecţioase. Avem o problemă foarte mare şi cu spălătoria, aflându-se într-o stare de degradare totală. Nu numai că nu putem oferi servicii de spălătorie normale dar ne şi strică lenjeriile pe care le tot cumpărăm. Investiţia ar fi în jur de 6-7 miliarde de lei vechi, iar din fondurile Consiliului Judeţean am obţinut în jur de 3,5 miliarde pentru aparatură, şi din fonduri proprii vom încerca să acoperim reabilitarea clădirii.
Altă tăiere de panglică va fi un proiect care sperăm că se va materializa în şase-şapte luni. Oricum, este în planul de conformare al spitalului.
Pe lângă aceste lucruri, mai avem nişte reabilitări. Clinicile de Pneumologie 1 şi 2, Clinica de Oncologie, de Psihiatrie 1 şi 2 şi anumite acoperişuri. Avem o Clinică de Obstretică-Ginecologie bună, zic eu, unde avem prevăzut un lift şi anumite lucrări de reabilitare internă.
Proiecte avem ,şi, ceea ce este îmbucurător, pentru toate aceste proiecte avem acoperire financiară.
Rep.: Care vor fi sectoarele cele mai afectate de criza economică?
L.S.: Acest lucru o să vi-l pot spune după ce negociem cu Casa de Asigurări. Singura mea întrebare este: câţi bani vom putea primi pentru furnizări de servicii de sănătate? După cum se ştie, 80% din venituri sunt de la Casa de Asigurări şi toate negocierile se încheie cu sume istorice din care se mai taie 10-20%. Nici nu ştiu ce se va întâmpla. Este singurul punct vulnerabil, din punct de vedere al crizei, despre care am încercat să vorbesc.
Rep: În calitate de director al Spitalului Clinic Judeţean Mureş, ce sfaturi daţi angajaţilor dumneavoastră? Ce ar trebui să facă pentru a trece mai uşor peste această perioadă?
L.S.: Sfatul meu se va materializa săptămâna viitoare, când voi avea o şedinţă de consiliu medical cu angajaţii spitalului. Am un dosar cu toate cheltuielile şi veniturile realizate pe fiecare secţie, defalcate, în care le voi spune şi de salarii şi de materiale sanitare, medicamente, şi respectând deontologia medicală o să le cer să fie mai cumpătaţi în a prescrie medicamente şi materiale sanitare multe şi scumpe. O să încerc să-i responsabilizez mai mult în ceea ce priveşte managementul de gradul II şi III.
Rep.: Sunteţi optimist?
L.S.: Aşa este felul meu.
Acordarea burselor pentru elevi
February 28, 2010
În ceea ce priveşte plata burselor pentru elevii din învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) precizează faptul că, spre deosebire de bursele alocate studenţilor, pentru care bugetul este asigurat de Ministerul Educaţiei, bursele acordate elevilor din învăţământul preuniversitar (merit, studiu şi ajutor social) provin din bugetele locale, având ca surse de finanţare cotele defalcate din impozitul pe venit, sume de echilibrare primite de la bugetul de stat şi veniturile proprii ale Consiliilor locale. În ceea ce priveşte aceste burse, MECTS are ca sarcină legală instituirea criteriilor de acordare.
Pentru a intra în posesia burselor, elevii depun dosarele la şcolile în care studiază, iar după centralizarea şi verificarea legalităţii documentelor şi a solicitărilor, şcolile trimit datele finale inspectoratelor şcolare judeţene, iar de aici sunt trimise la consiliile locale. Acestea din urmă decid cuantumul burselor, în funcţie de bugetul disponibil.
Potrivit Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin bugetul MECTS se asigură fondurile pentru bursele elevilor din Republica Moldova şi pentru bursa specială „Meritul olimpic", instituită prin Hotărâre de Guvern în beneficiul elevilor/studenţilor premiaţi la olimpiadele internaţionale pe discipline. Fondurile alocate în bugetul aferent anului curent, pentru acoperirea cheltuielilor cu aceste tipuri de burse, sunt de 7.014 mii RON (2.170 beneficiari). De asemenea, tot prin bugetul MECTS se derulează programele naţionale „Bani de liceu" (124.935 beneficiari - 179.906 mii RON), „Euro 200" (22.500 beneficiari - 21.000 mii RON), asigurarea rechizitelor şcolare pentru elevii din medii şi familii defavorizate (767.894 beneficiari - 18.182 mii RON), transportul elevilor care fac naveta pe distanţe de până la 50 km (194.000 beneficiari - 80.000 mii RON) şi bursele studenţilor (297.968 beneficiari - 198.196 mii RON).
Astfel, Ministerul Educaţiei solicită Consiliilor locale să identifice modalităţile concrete, prin care să pună în aplicare dispoziţiile Legii Învăţământului nr. 84/1995.
Competiţia „Şcoala Europeană" continuă şi în 2010
February 28, 2010
Competiţia menţionată, lansată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană, continuă şi în 2010, aflându-se, deja, la a şaptea ediţie.
Potrivit MECTS, obiectivele urmărite vizează, în primul rând, recunoaşterea rolului pe care l-au jucat şi îl joacă şcolile româneşti în sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană, ca veritabili ambasadori ai ţării în Europa, prin promovarea unei imagini pozitive a României şi a valorilor şcolii româneşti în spaţiul european. În al doilea rând, susţine dezvoltarea conceptului de învăţare pe tot parcursul vieţii, promovarea performanţelor, inovaţiilor şi a dimensiunii europene în sistemul şi practicile educaţionale. De asemenea, promovează şi stimulează cooperarea între şcolile din România şi instituţiile similare din statele membre UE, în vederea asigurării calităţii educaţionale. În acelaşi timp, susţine promovarea experienţelor pozitive ale şcolilor implicate în derularea proiectelor finanţate prin programe comunitare şi încurajarea utilizării rezultatelor, a produselor finale şi a schimbului de bune practici în activitatea didactică. Nu în ultimul timp, vizează promovarea imaginii instituţiilor de învăţământ preuniversitar cu performanţe în activitatea de cooperare europeană şi în derularea de proiecte finanţate prin programe comunitare.
Este de menţionat faptul că activităţile pot avea în vedere fie instituţia în ansamblu, fie personalul didactic şi elevii, individual sau în echipe. Certificatul „Şcoala Europeană" este valabil pe o perioadă de trei ani, după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a reconfirma titlul obţinut.
Termenul limită pentru trimiterea dosarelor de candidatură (data poştei) este 18 martie. Evaluarea candidaturilor şcolilor se va face în perioada 23-26 martie. Festivitatea de premiere este stabilită deja pentru data de 23 aprilie.
Potrivit ISJ Mureş, dosarul de candidatură trebuie să conţină formularul de candidatură, avizul ISJ de participare la Competiţia Naţională pentru obţinerea certificatului „Şcoală Europeană", un portofoliu ilustrativ, copie a Proiectului de dezvoltare instituţională şi copii ale planurilor manageriale anuale (2007-2008, 2008-2009, 2009-2010).
Candidaturile vor fi trimise prin poştă, la adresa: Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara, str. George Bariţiu, nr. 2, Deva, jud. Hunedoara, cod 330065, cu menţiunea „Pentru Competiţia Naţională Şcoală Europeană, ediţia 2010". Datele privind expeditorul trebuie să conţină denumirea completă şi adresa unităţii şcolare.
Medalii în canotajul mureşean
February 28, 2010
Sportivele s-au întors de la Campionatul Naţional de Ergometru Seniori, cu două locuri pe podium. Astfel, Simona Florea, legitimată la Clubul Sportiv „Mureşul”, a obţinut locul III la proba individual, categoria uşoară, iar Eniko Barabas, actualmente legitimată la C.S Steaua Bucureşti, a obţinut medalia de aur la proba individual, categorie open. Antrenoarea C.S. Mureşul s-a arătat extrem de mândră de rezultatele obţinute de ambele sportive.
Campionatul Naţional de Ergometru Seniori, organizat de Federaţia Română de Canotaj, s-a desfăşurat în data de 20 februarie, la Snagov.
„După atâta timp, Eniko rămâne o mândrie pentru clubul Mureşul. A fost şi este şi acum, ne mândrim cu ea, chiar dacă e la clubul Steaua”, a declarat Claudia Balint, antrenoare C.S. Mureşul.
Consultaţia la doctor, doar cu programare
February 28, 2010
"Noile măsuri luate de către Ministerul Sănătăţii vor creşte calitatea actului medical, dar şi satisfacţia pacientului. Vrem să modificăm comportamentul şi mentalitatea furnizorului de servicii medicale în ceea ce priveşte respectul pentru pacient, dar şi percepţia bolnavului faţă de condiţiile în care se realizează actul medical. Prin introducerea acestei măsuri simple de programare a serviciilor medicale, va creşte accesibilitatea bolnavilor la asistenţa medicală în ambulatoriu", a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, citat în comunicat.
Măsura Ministerului Sănătăţii ar putea să aibă însă efecte contrare dacă se vor introduce plafoane la medicamente.
Cadrele medicale sunt în general de acord cu iniţiativa Ministerului Sănătăţii de introducere a programărilor la cabinetele medicale aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.
Programările - ineficiente dacă va exista plafon la medicamente
Şi medicii de familie sunt de părere că introducerea obligatorie a programărilor va descongestiona activitatea cabinetelor medicale.
„Sunt zile în care este aglomerat şi atunci oamenii devin nervoşi pentru că trebuie să aştepte foarte mult. Dacă se vor face programări, vom fi mai ocupaţi să răspundem la telefon, dar este mai bine aşa decât să avem tot timpul discuţii cu pacienţii nemulţumiţi. Este o idee bună”, a declarat dr. Maria Moldovan, medic de familie.
Medicii de familie spun că sistemul de programare a consultaţiilor poate avea şi efecte contrare. „În cazul în care va exista plafon la fondurile pentru medicamente compensate şi gratuite, va trebui să programăm toţi pacienţii în primele zile din lună, pentru a putea să beneficieze de medicamente compensate şi gratuite, or, acest lucru este imposibil”, a mai declarat dr. Maria Moldovan.
15 minute pentru o consultaţie
Potrivit proiectului de ordin, programarea este obligatorie pentru cabinetele medicilor de familie, medicilor specialişti, pentru laboratoarele de analize medicale sau cabinetele de radiologie (în cazul investigaţiilor paraclinice), cabinetele stomatologice şi cele de recuperare medicală (fizioterapie). Medicul va face programările ţinând cont de un timp mediu de consultaţie de 15 minute. Programarea se va putea face direct la cabinet sau telefonic, cu cel puţin două zile înainte de data dorită. Pentru serviciile paraclinice, programările se fac în maximum cinci zile de la data solicitării pentru cazurile cronice şi în 15 zile pentru cazurile subacute.
Excepţie vor face urgenţele medico-chirurgicale, cabinetele din mediul rural care nu au telefoane şi serviciile medicale paraclinice recomandate pacienţilor cu boală acută. Prin introducerea programărilor, se urmăreşte înlesnirea accesului pacienţilor la serviciile medicale.
În final, cu programările, tot la cozi interminabile vom ajunge
“Eu merg la medicul meu de familie numai cu programare, şi asta de ceva timp. Dar mai vin mame cu copii care nu stau la programare sau vreo gravidă, mai sunt şi vaccinări sau se mai întârzie, şi nu o dată am venit şi a doua zi ...asta e, ce să facem ?”, mărturiseşte Attila Domokos din Tîrgu-Mureş.
„În România, nici medicii, dar nici pacienţii nu sunt pregătiţi pentru programări. La noi se lucrează tot după vechile principii ale cozii. Poate după 30 de ani, vom avea şi noi programări reale, nu doar pe hârtie, că pe hârtie există şi acum la unii medici, dar nu bate hârtia cu realitatea, deloc ...”, spune Ion Manea, tîrgumureşean.
“Pai bonurile acelea de ordine ce sunt ? Eu nici nu am putut intra în policlinică fără bonul de ordine. În final, tot la cozi interminabile se va sta. Nu se va mai sta la cabinete, se va sta la programări”, este de părere Simona M.
“Foarte bine! Să se facă odată aceste programări, să se elimine cozile. Bineînţeles, urgenţele să aibă întâietate. Aşa se procedează în orice stat civilizat. De exemplu, în Canada, se fac programări cu 30 zile înainte de vizita la medic”, spune Aurel Lucaciu.
În situaţia în care bolnavul sau cabinetul medical nu pot respecta data şi ora programată, va exista obligaţia de a anunţa acest lucru. Cabinetele medicale au obligaţia să afişeze la loc vizibil numărul de telefon.
Flotant într-un boschet
February 28, 2010
Am rămas mască. Valerică?? Păi ultima oară când m-am întâlnit cu el, plesnea de bine ce-i era. Cum naiba ai ajuns în halul ăsta?
După cum ştii şi tu, acum câţiva ani când ne-am văzut, eram un om tare fericit. Eu învăţător, nevasta educatoare, doi copii, rate la apartament etc. Banii nu prea ne ajungeau, însă ne descurcam. Dar asta nu era nicio problemă, devreme ce ne iubeam şi ne înţelegeam perfect. Şi comunicarea dintre noi era minunată; o grămadă de preocupări comune, având cam aceeaşi educaţie, ne plăcea să vorbim despre orice, să jucăm cărţi, să gătim şi să mâncăm bine, să ne plimbăm prin parcuri cu copiii etc. Eram dispus să fac orice să o fac fericită, dar nu-mi cerea niciodată nimic, fiindcă zicea că are tot ce-şi poate dori un om.
Avea şi ea, totuşi, un motiv să nu fie pe deplin fericită: suferea teribil că nu are studii superioare. Prietenele ei, toate, erau înscrise la facultăţi cu plată, şi învăţau acum cu spor, la 40 de ani, ceea ce n-au fost în stare să înveţe la 20. Bănuiam că, ori s-au făcut ele mai deştepte cu vârsta, de aveau 10 pe linie, ori s-a simplificat programa universităţilor. Dar nouă abia ne ajungeau banii să trăim, nu aveam de unde plăti taxe la facultăţi.
Iubind-o atât de mult, mă durea să o văd suferind, aşa că am împrumutat nişte bani de la un prieten şi, de 8 Martie, am anunţat-o că o rog să se înscrie la facultate. A început să plângă de fericire şi, printre suspine, mi-a zis că sunt cel mai bun soţ de pe planeta asta iar ea cea mai fericită femeie. Timp de patru ani am strâns cureaua ca să putem plăti taxele la facultate, dar categoric merita sacrificiu când o vedeam cu cât drag vorbea despre şcoală. Nu ştiu cum dracu’ făcea, că era tot premiantă, ea care în liceu era departe de fi fruntea clasei. Începusem să cred şi eu că o fi vreun Einstein cu fustă, devreme ce erau zile când lua câte trei examene, toate cu nota 10. Unde mai pui că mergea şi la slujbă şi se ocupa şi de casă şi de copii.
La terminarea facultăţii, deşi avea zece pe linie, nici dracu’nu vroia să-o angajeze, că-i prea bătrână să-şi bată cineva capul să o înveţe meserie. Şi a început iar să sufere îngrozitor: că a studiat din greu atâţia ani degeaba, că simte că poate mult mai mult decât să lucreze ca educatoare, că societatea e nedreaptă cu oamenii cu studii ca ea, care dacă nu au pile nu găsesc slujbă.
Am făcut iar rost de un împrumut de la alt prieten, m-am tot orientat unde pot da o şpagă, am găsit locul potrivit şi... iubita mea nevastă, proaspăt licenţiată Magna Cum Laude, a fost încadrată într-o bancă, având în sfârşit un post pe măsura valorii şi pregătirii ei. Salariul... dublu ca al meu. Vreo lună a ţinut-o doar în triluri, apoi... viaţa mea a luat-o razna complet.
Dacă încercam să vorbesc cu ea despre pictură, ea-mi vorbea de farduri, dacă o rugam să jucăm cărţi, ea se apuca de dat în cărţi, dacă încercam să discut despre soartă, se apuca să-mi citească horoscopul, dacă o rugam să gătim amândoi, începea cu dietele; iar când mă încumetam să zic ceva despre iubire şi intimitate... o apucau instantaneu durerile de cap. Apoi, într-o zi pe care n-am să o uit niciodată, m-a informat că-i este ruşine cu mine din cauză că n-am studii pe măsura pregătirii ei, şi, mai ales, că salariul meu e mult mai mic decât al ei.
- Păi hai să mă duc şi eu la facultate! ca să avem aceleaşi studii şi salarii. Că doar acum avem bani destui de taxe.
- Poftiiim? pe banii MEI?
Şi m-a informat că, pe motiv de nepotrivire de statut social şi salariu, doreşte să divorţeze. Odată pornit la vale bolovanul... nu s-a mai oprit. Şcoala la care lucram s-a comasat cu alta, şi m-am trezit fără slujbă. Bani pentru copii nu aveam de unde să-i dau, aşa că apartamentul i-a rămas ei. Şomajul s-a terminat şi el. De lucru am căutat dar, la 47 de ani, toţi îmi zic să-mi caut un loc la azil, nu slujbă. De rugat la Dumnezeu m-am tot rugat eu, dar cred că a înţeles aiurea rugile mele: l-am implorat să-mi dea înapoi familia şi slujba, dar m-a cadorisit cu darul beţiei.
Măcar în boschetul ăsta de-aş avea linişte! dar ăia de la Poliţia Comunitară toată ziua mi-s pe cap; se amuză pe seama mea, întrebându-mă dacă am flotant.
I-am dat lui Valerică 20 de lei şi am plecat tare trist, întrebându-mă, pentru prima oară, nu dacă merită să primească cel care cere, ci dacă merit eu să pot da.
Infanteristu’
Teatrul Naţional are “INTERZIS” la publicitate
February 28, 2010
O altă problemă este că nu s-a primit niciun ban pentru continuarea lucrărilor de reparare a clădirii teatrului.
În data de 3 februarie, Teatrul Naţional a primit o circulară de la Ministerul Culturii, în care se menţiona faptul că, pe o perioadă de şase luni, Teatrul Naţional trebuia să renunţe la tipărirea afişelor, din cauza lipsei finanţării în acest sens. În plus, bugetul Teatrului Naţional din Tîrgu-Mureş este chiar mai mic decât anul trecut, şi anume 7.166.000 de lei, faţă de 8.243.000 de lei cât a fost în 2009. Cheltuielile de personal s-au redus substanţial, de la 6.420.000 de lei, cât erau în 2009, la 5.918.000 de lei alocaţi pentru anul 2010.
Proiectul de reabilitare a Teatrului Naţional este în valoare totală de 19 milioane de lei, din care s-au cheltuit aproximativ şapte. Pentru finalizarea lucrărilor începute, mai este nevoie de o sumă de peste 11 milioane de lei, un milion fiind cheltuit anul trecut. Teatrul are nevoie de renovare capitală la Sala Mare şi Foaier. Chiar dacă nu prea sunt bani, Teatrul Naţional are incluse, în proiectele de viitor, două săli de teatru underground, de 100 şi 150 de locuri, care vor fi situate la subsolul clădirii.
„Noi am făcut un memoriu prin care atragem atenţia că tăierea alocaţiilor pentru reclamă înseamnă practic o ciuntire a evenimentelor pe care noi le promovăm, nu avem cum să le promovăm altfel decât prin reclamă, prin afişe”, a declarat Nicolae Cristache, director artistic Teatrul Naţional. “Am tipărit afişele prin bunăvoinţa unui sponsor, prin relaţiile interumane pe care le avem”, a explicat acesta.
„Deocamdată suntem în impas la ultimul capitol al bugetului, la cheltuieli de capital, la care se include şi reparaţia capitală a acestui teatru,care a început în 2005, cu finanţare directă de la Bugetul de Stat”, spune Carp Gyorgy, director compania Tompa Miklos. „Momentan, la capitolul acesta, apărem cu zero, dar eu sper că Guvernul nu va opri această lucrare. Anul trecut am primit 11 miliarde de lei în bani vechi şi, măcar această sumă dacă am primi şi anul acesta, atunci ne-am mai descurca, ar continua lucrările, până la finele anului”, a precizat acesta.
În iunie: bolizii Campionatului Naţional de raliuri se vor muta la Tîrgu-Mureş
February 28, 2010
Campionatul Naţional de Raliuri are 8 etape. Pentru prima dată, una dintre ele va fi organizată la Tîrgu-Mureş. Una dintre probele speciale va avea loc chiar pe serpentina veche din oraş. Mihai Leu, organizatorul evenimentului, e convins că această probă va fi una foarte spectaculoasă şi va deschide apetitul tîrgumureşenilor pentru sportul cu motor. Mihai Leu a povestit ziariştilor că ideea de a introduce Tîrgu-Mureş-ul în circuitul Campionatului Naţional de Raliuri i-a venit întâmplător, după ce a vizitat oraşul, în timpul unei gale de box. Organizarea tehnică a raliului e extrem de complexă. Va fi nevoie de concursul tuturor autorităţilor locale pentru ca etapa nouă să fie un succes. Tîrgumureşenii vor avea ocazia să privească îndeaproape bolizii care se vor reuni la start. Maşinile de raliu vor fi expuse cu o zi înaintea startului chiar în centrul oraşului. La această etapă vor participa peste 40 de echipaje, din ţară, dar şi din Ungaria, Austria si Bulgaria. Organizatorii sunt de părere că proba specială dintre Praid şi Gheorgheni are şanse să devină cea mai spectaculoasă pentru spectatori, dar şi cea mai dificilă pentru piloţi. Dacă ediţia din acest an va fi apreciată, etapa de la Tîrgu-Mureş va deveni una tradiţională.
„În afara probelor speciale, o să vedeţi maşini de curse stând la semafor. Am avut locuri unde au fost prinse de radar şi amendate, dar faptul ca sunt 105 km de probe speciale îl va determina pe fiecare să dea cât mai mult”, a declarat Mihai Leu, organizator eveniment.
“Deci, ca parte tehnică, este o gamă foarte largă, o acoladă destul de mare, de la securizare şi siguranţa spectatorilor, a piloţilor, a arbitrilor, până la organizarea probei speciale, care va avea loc aici în Tîrgu-Mureş şi va fi destul de dificilă”, a explicat Sorin Itu, organizator eveniment.
Consens în Consiliu Local!
February 28, 2010
Şedinţa de joi a Consiliului Local a fost aşteptată cu sufletul la gură de toţi cei interesaţi. Asta pentru că istoria dezbaterilor locale arată că la discutarea bugetului în plenul consiliului ies întotdeauna scântei.
Dar surpriză,la această şedinţă, consilierii s-au înţeles de minune, chiar dacă au mai fost dezbătute în plen câteva articole. Cu toate că taxele locale nu au fost majorate, executivul primăriei se aşteaptă ca încasările din impozite locale să scadă, asta pentru că gradul de suportabilitate al populaţiei nu este mare. În altă ordine de idei, proiectul de mansardare a piscinei „Mircea Birău”, a fost amânat din nou, majoritatea consilierilor, considerând că e nevoie de un studiu tehnic mai elaborat, înainte ca plenul să decidă reamenajarea piscinei. Executivul a precizat însă că în acest moment, acoperişul se află într-o stare avansată de degradare care necesită investiţii urgente, în valoarea de peste 1 milion şi jumătate de lei. Proiectul va fi discutat din nou în şedinţa din luna martie.
„Este un buget un pic restrictiv, bine argumentat şi când ai mai mult de împărţit sunt şi păreri mai multe şi când ai un buget mai mic sunt discuţii mai puţine. Este un buget mai mic cu 20% faţă de cel de anul trecut, dar este flexibil şi putem să ne mişcăm. Am lăsat la latitudine consiliului de a aborda un credit”, a explicat dr. Dorin Florea, primarul municipiului.
„În ceea ce priveşte panourile folosite de către Primărie când se organizează anumite evenimente, noi am făcut un calcul şi decât să le închiriem mai bine le achiziţionăm. Decât să le tot închiriem şi să plătim nişte preţuri foarte mari, mai bine investim în cumpărarea lor şi achităm costurile în maxim 3 ani”, a precizat Claudiu Maior, viceprimar Tîrgu-Mureş.
„Am găsit câteva poziţii care poate ne ajută să facem câteva reduceri de cheltuieli în bugetul nostru. Cheltuieli de capital pentru aparat fitness în aer liber cu 250 de mii de lei, mă gândesc că asta poate fi pusă în rezerva noastră. Apoi mai apare un panou publicitar de o singură bucată, respectiv patinoarul artificial. Şi astea cred că este cazul să fie puse în rezervă”, susţine Ştefan Balint, consilier local U.D.M.R.
